Semnificatie

Legea prevede ca la decesul unei persoane, patrimoniul acesteia, bunuri care i-au apartinut si datorii care au ramas dupa defunct, vor fi mostenite de rudele sale in anumite cote stabilite functie de gradul de rudenie. Prin testament o persoana poate modifica aceste reguli, poate gratifica persoane cu care nu este ruda, sau poate indeparta (dezmosteni) anumite rude, sau poate stabili modul in care se va realiza partajarea bunurilor mostenite.

Conditii de intocmire

Nu se poate intocmi testament decat in prezenta dumneavoastra insava in fata notarului public. Nu este necesara prezenta persoanelor in favoarea carora doriti sa lasati testament (beneficiarii clauzelor testamentare se numesc legatari). Daca doriti, indiferent de starea dumneavoastra de sanatate, puteti solicita sa fiti asistat de martori.

Testamentul poate fi generic, "universal" sau "cu titlu universal", folosind expresii precum "intreaga mea avere va ramane lui X", "jumatate din averea mea va ramane lui X si jumatate lui Y", "cota de ... va ramane lui T". Sau poate fi cu titlu particular, cu individualizarea bunurilor, folosind expresii precum "imobilul de la adresa ... va ramane lui X".

Cu ce documente trebuie sa ma prezint la notar?

• actul dumneavoastra de identitate in original;
• copii xerox dupa actele de identitate ale persoanelor carora doriti sa le lasati testament. Daca sunteti rude cu aceste persoane, este indicat sa aveti si copii dupa actele de stare civila care atesta gradul de rudenie;
• daca doriti ca testamentul sa cuprinda prevederi exprese cu privire la anumite bunuri, sunt necesare actele de proprietate cu privire la acestea.

Informatii suplimentare

Atunci cand doriti intocmirea testamentului dumneavoastra, este util a apela la un Notar Public. Notarul redacteaza testamentul tinand cont de instructiunile dumneavoastra, va raspunde la intrebari si poate oferi sfaturi care va vor ajuta sa alegeti varianta cea mai buna. Se asigura confidentialitatea testamentului, intrucat notarul este obligat prin lege la pastrarea secretului profesional. Un exemplar al testamentului ramane in arhiva notarului, astfel diminuandu-se riscul pierderii si distrugerii testamentului. Notarul are obligatia inscrierii testamentului in Registrul National al Testamentelor, care este o baza de date centralizata la nivel national care este obligatoriu de interogat cu ocazia dezbaterii mostenirii prin Notar sau Judecatorie. Aceasta baza de date poate fi interogata cu privire la existenţa unui testament numai după decesul testatorului dovedit cu actul de deces, la cererea unei persoane care justifica un interes (ruda, declara ca este beneficiar al testamentului, cu ocazia dezbaterii mostenirii etc). Se poate interoga si la cererea testatorului in timpul vietii acestuia, numai dacă se prezinta personal la notar in vederea depunerii cererii de interogare. Astfel se elimina riscul divulgarii testametului in timpul vietii testatorului precum si riscul ascunderii cu rea vointa a testamentului dupa decesul acestuia.

Testamentul produce efectele numai dupa moartea testatorului (astfel se numeste cel ce intocmeste testamentul). Atata timp cand testatorul este in viata, persoanele desemnate prin testament sa mosteneasca nu au niciun drept asupra bunurilor. Mai mult, testatorul poate sa revoce sau sa modifice oricand testamentul dupa libera sa vointa, fara a fi nevoie de acordul beneficiarilor trecuti in testament si fara sa trebuiasca sa ii instiinteze in nici un fel.

Exista anumite categorii de rude care nu pot fi inlaturate de la mostenire in totalitate, desi pot fi totusi injumatatite drepturile care li s-ar cuveni la decesul celui ce lasa testamentul. Acestia se numesc mostenitori rezervatari si sunt: sotul supravietuitor, descendentii de orice grad (copii, nepoti, stranepoti etc) si parintii.

Atunci cand testatorul (persoana care lasa testamentul) are mostenitori rezervatari, si lasa testament in favoarea altor persoane, numai o anumita parte din averea sa va putea fi repartizata conform testamentului, fara acordul mostenitorilor rezervatari. Rezervatarii au dreptul cu prioritate la o anumita parte (cotă) din bunurile mostenirii, care chiar daca este lasata prin testament altor persoane, fara acordul rezervatarilor nu va putea sa revina acestora. Rezervatarii vor putea, daca doresc, sa obtina proprietatea asupra cotei cuvenite lor ca rezerva chiar si prin Judecatorie. De exemplu, chiar daca in testament se va stipula ca se lasa toata averea unei anumite persoane, dupa decesul testatorului se va stabili de catre notarul public sau instanta judecatoreasca mai intai care este cota legala cuvenita mostenitorilor rezervatari si, abia apoi ceea ce ramane va fi partea mostenita efectiv de beneficarul testamentului (aceasta se numeste cotitatea disponibila). Bineinteles, mostenitorul rezervatar nu este obligat sa accepte si sa isi insuseasca bunurile aferente rezervei succesorale. El poate accepta aceasta rezerva, dar poate si renunta la ea, prin declaratie notariala.

In cazul unei persoane fara mostenitori rezervatari, adica este o persoana necasatorita (aici incluzand si persoanele divortate sau vaduve), care nu are descendenti, si ai caror parinti sunt decedati, legea permite sa dispuna dupa bunul plac prin testament de toate bunurile care vor ramane dupa decesul sau. Testamentul nu va putea fi cenzurat in nici un fel de rudele de grad mai indepartat (frati, nepoti de frati, unchi, verisori etc). Astfel, este posibil sa se lase prin testament orice bunuri in favoarea oricarei persoane (ingrijitor, prieten, partener de viata fara a fi casatoriti, fundatii sau asociatii etc). Prin intermediul testamentului, o persoana fara mostenitori rezervatari va putea stabili exact cine sunt persoanele care vor culege mostenirea, si ce bunuri se cuvin fiecaruia.

Testamentul trebuie sa fie privit cu multa seriozitate mai ales de sotii care nu au copii/descendenti. In aceasta situatie este recomandat sa isi faca testamente reciproce (fiecare il desemneaza pe celalalt sa mosteneasca intreaga avere, sau anumite bunuri individualizate). In felul acesta, la decesul unui sot, celalalt va putea mosteni bunurile respective, fara ca rudele sotului decedat (frati, nepoti de frati, unchi, veri primari etc) sa poata reclama vreun drept asupra acestora. Se evita astfel posibile conflicte, acte de partaj dificile si oneroase, creste siguranta sotului supravietuitor.