CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
Activitatea
notarială pe teritoriul României se îndeplineşte de notarii publici
numiţi în funcţie de către ministrul justiţiei, în condiţiile Legii
notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege, şi ale prezentului regulament.
Art. 2
(1)În
afara graniţelor României, activităţile notariale prevăzute de
legislaţia în vigoare pot fi îndeplinite numai de persoanele cu
atribuţii în acest sens din cadrul misiunilor diplomatice şi al
oficiilor consulare ale României, precum şi de comandanţii navelor şi
aeronavelor sub pavilion românesc.
(2)Secretarii
consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează
birouri notariale sau sedii secundare ale acestora pot legaliza copii de
pe înscrisurile prezentate de părţi, cu excepţia înscrisurilor sub
semnătură privată, atribuţie ce nu poate fi delegată altei persoane.
Art. 3
Prin
activitate notarială se înţelege totalitatea actelor, procedurilor şi
consultaţiilor îndeplinite de notarul public în exercitarea funcţiei,
date în competenţa sa prin lege.
CAPITOLUL II: Competenţa notarilor publici
Art. 4
(1)Notarul
public îndeplineşte activităţile notariale prevăzute la art. 12 şi 13
din lege, precum şi activităţile date în competenţa sa prin alte acte
normative.
(2)Notarul public are competenţă generală, cu excepţiile prevăzute la art. 15 din lege.
CAPITOLUL III: Organizarea activităţii notarilor publici
SECŢIUNEA 1: Dobândirea calităţii de notar public
SUBSECŢIUNEA 1: Dobândirea
calităţii de notar public ca urmare a efectuării stagiului şi
promovării examenului de notar public pentru notarii stagiari
Art. 5
(1)Poate deveni notar stagiar persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are
cetăţenia română, a unui stat membru al Uniunii Europene, a unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene şi
are domiciliul ori, după caz, reşedinţa obişnuită în România, dovadă
care se face cu acte eliberate de autorităţile române competente;
b)are
capacitatea de exerciţiu deplină, dovadă care se face printr-o
declaraţie autentică a persoanei, din care să rezulte că nu a pierdut şi
nu i-a fost restrânsă capacitatea de exerciţiu;
c)este
licenţiat în drept, dovadă care se face cu diploma de licenţă obţinută
în România ori, în cazul obţinerii în altă ţară, echivalată sau
recunoscută de autorităţile române;
d)nu
are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei
infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu
intenţie a unei alte infracţiuni, dovadă care se face cu certificatul
de cazier judiciar sau echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea
competentă din statul ori, după caz, statele al cărui/căror cetăţean
este;
e)se
bucură de o bună reputaţie, constatată în condiţiile stabilite prin
statut, dovedită cu scrisoare de recomandare, de regulă, de la
angajator, organizaţia profesională, universităţi, instituţii sau altele
asemenea, precum şi cu certificat de cazier fiscal ori echivalentul
acestuia, eliberat de autoritatea competentă din statul ori, după caz,
statele al cărui/căror cetăţean este;
f)cunoaşte
limba română, dovadă ce se face prin atestatul de cunoaştere a limbii
române. Cunoaşterea limbii române se prezumă la persoanele cu cetăţenie
română;
g)este
apt din punct de vedere medical, fizic şi psihologic, pentru
exercitarea funcţiei, dovadă care se face cu certificatul medical
eliberat de comisia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor,
magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a
candidaţilor pentru admiterea în magistratură;
h)promovează
examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar,
dovadă care se face prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a
Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniunea, de
validare a rezultatelor examenului sau concursului.
(2)La cererea de înscriere se va ataşa şi dovada plăţii taxelor stabilite pentru înscrierea la examen sau la concurs.
(3)În
toate cazurile în care, potrivit legii, există obligaţia îndeplinirii
condiţiei prevăzute la art. 22 lit. g) din lege, competenţa de a efectua
examinarea medicală aparţine Comisiei de examinare medicală a
judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului
asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în
magistratură.
Art. 6
(1)Colegiile
directoare ale Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare
Camere, organizează anual, simultan şi într-o zi lucrătoare examenul sau
concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, pe posturile
vacante stabilite de către acestea în condiţiile legii. Data examenului
sau concursului se stabileşte de către preşedintele Uniunii.
(2)Examenul
sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar se validează
de către Consiliul Uniunii, la propunerea Colegiului director al
Camerei. În cazul invalidării examenului sau concursului, Camera va
organiza, pe cheltuiala sa, un nou concurs ori examen pentru aceiaşi
candidaţi, care nu vor mai achita o altă taxă de participare. În acest
caz, preşedintele comisiei de examinare va fi un membru al Consiliului
Uniunii, altul decât reprezentantul Camerei organizatoare în Consiliul
Uniunii.
(3)Procedura
de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru
dobândirea calităţii de notar stagiar, componenţa, numărul şi modul de
constituire a comisiilor se stabilesc de către Consiliul Uniunii prin
regulament.
(4)Numirea
membrilor comisiilor se face de către Colegiul director al fiecărei
Camere, potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii, cu
excepţia cazului în care se invalidează examenul sau concursul, situaţie
în care membrii comisiilor vor fi desemnaţi, în condiţiile
regulamentului, de către Consiliul Uniunii.
(5)Tematica
şi bibliografia de examen sau de concurs se aprobă de către Consiliul
Uniunii şi se publică pe site-ul Uniunii până cel târziu la data de 1
iunie a fiecărui an calendaristic.
Art. 7
Colegiul
director al Camerei stabileşte, pentru Camera respectivă, până la data
de 31 martie a fiecărui an calendaristic, numărul de locuri destinate
examenului sau concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar.
Numărul total de locuri se stabileşte de către Consiliul Uniunii.
Art. 8
(1)Colegiul
director al Camerei stabileşte, până la data de 15 mai a fiecărui an
calendaristic, birourile notariale în care notarii stagiari vor efectua
stagiul de pregătire practică.
(2)Pentru
ca un birou notarial să fie avizat de către Colegiul director al
Camerei în vederea desfăşurării de către notarii stagiari a stagiului de
pregătire practică, notarul public care va coordona activitatea de
pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să
aibă, până la data de 15 mai a anului în care este organizat examenul
sau concursul, cel puţin 6 ani vechime în funcţia de notar public;
b)să
se bucure de o bună reputaţie profesională, prezumată, în acest caz,
prin lipsa sancţiunilor disciplinare aplicate prin hotărâre definitivă,
în ultimii 3 ani.
Art. 9
(1)După
promovarea examenului sau a concursului, notarul stagiar va încheia
contractul de pregătire cu Institutul Notarial Român, denumit în
continuare INR. În contractul de pregătire se vor cuprinde perioada
legală de desfăşurare a stagiului, condiţiile de desfăşurare a acestuia,
cuantumul şi modalitatea de plată a cheltuielilor de pregătire.
Contractele de pregătire se încheie în termen de 20 de zile
calendaristice de la validarea de către Consiliul Uniunii a rezultatelor
concursului sau examenului şi se comunică Biroului executiv.
(2)După
promovarea examenului sau a concursului şi încheierea contractului de
pregătire, candidatul are obligaţia să urmeze, timp de 2 ani, cursurile
de pregătire teoretică şi practică.
(3)Calitatea de notar stagiar încetează în următoarele cazuri:
a)refuzul încheierii contractului de pregătire cu INR;
b)absenţa nejustificată la cel puţin 15% din totalul orelor alocate cursurilor de pregătire teoretică şi practică;
c)neplata cheltuielilor aferente pregătirii;
d)respingerea la două examene de definitivat;
e)lipsa nejustificată la două examene de definitivat;
f)respingerea la un examen de definitivat şi lipsa nejustificată la alt examen de definitivat.
(4)Încetarea
calităţii de notar stagiar se dispune de către Biroul executiv al
Consiliului Uniunii din oficiu ori la sesizarea INR, a Colegiului
director al Camerei sau a notarului public coordonator.
Art. 10
(1)Stagiul
de pregătire teoretică şi practică a notarului stagiar este de 2 ani,
fără posibilitatea reducerii acestuia, şi se desfăşoară după cum
urmează:
a)un an de pregătire teoretică în cadrul INR;
b)un an de pregătire practică în cadrul biroului notarial desemnat de Colegiul director al Camerei.
(2)Pregătirea
teoretică şi practică se poate prelungi, la cererea notarului stagiar,
ca urmare a respingerii sau a lipsei la examenul de definitivat, caz în
care notarul stagiar are obligaţia să îşi prelungească, pe cheltuiala
sa, contractul de pregătire cu INR.
Art. 11
(1)Pregătirea practică se efectuează în cadrul biroului notarial şi constă în:
a)prezentarea
sub aspect practic de către notarul public coordonator a evidenţelor
notariale şi financiar-contabile, a arhivei, precum şi a modului de
lucru cu publicul;
b)prezentarea şi explicarea de către notarul public coordonator a modului de instrumentare a actelor şi procedurilor notariale;
c)asistarea notarului public coordonator de către notarul stagiar la instrumentarea actelor şi procedurilor notariale.
(2)Colegiul
director al Camerei, din oficiu, la sesizarea notarului public
coordonator cu privire la imposibilitatea desfăşurării stagiului ori la
sesizarea notarului stagiar cu privire la modul necorespunzător de
desfăşurare a pregătirii, dispune desemnarea unui alt notar public
coordonator.
(3)Programul de desfăşurare a stagiului la nivelul biroului notarial este de minimum 6 ore în fiecare zi lucrătoare.
(4)Pe
perioada desfăşurării stagiului în biroul notarial, notarul stagiar nu
poate semna niciun act notarial şi nu poate instrumenta nicio procedură
notarială.
(5)Colegiul
director al Camerei repartizează, cu acordul notarului public
coordonator, notarul stagiar sau notarii stagiari care vor efectua
stagiul de pregătire în cadrul birourilor notarilor publici.
(6)Cu
aprobarea Colegiului director al Camerei, un notar public coordonator
poate îndruma cel mult 2 notari stagiari în acelaşi timp.
(7)Pentru
perioada în care asigură pregătirea notarului stagiar la biroul său,
INR va achita notarului public coordonator pentru fiecare notar stagiar
pregătit un procent din taxa de şcolarizare, procent ce va fi aprobat de
Consiliul Uniunii.
(8)Calitatea
de notar stagiar este compatibilă cu desfăşurarea altor activităţi
profesionale, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere onoarei şi
bunelor moravuri.
(9)Suspendarea
efectuării stagiului se dispune de către Biroul executiv al Consiliului
Uniunii, pe o perioadă determinată, în cazul în care notarul stagiar se
află în una dintre următoarele situaţii:
a)în caz de boală, pe perioada concediului medical care depăşeşte 30 de zile;
b)în
caz de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de
până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea
vârstei de 3 ani;
c)la cererea notarului stagiar, pentru perioade care nu pot depăşi, cumulat, 3 ani.
(10)Pe
durata suspendării, notarul stagiar nu are dreptul să participe la
cursurile de pregătire teoretică şi practică. Dacă pe durata stagiului,
din cauza suspendărilor intervenite, notarul stagiar a absentat la cel
puţin 15% din totalul orelor de pregătire teoretică şi practică, acesta
are obligaţia să efectueze, pe cheltuiala lui, orele de pregătire
absentate, corespunzător conţinutului predat pe perioada absenţei.
Art. 12
După
finalizarea perioadei de stagiu, INR eliberează notarului stagiar un
certificat de absolvire care confirmă efectuarea stagiului de pregătire
teoretică şi practică şi îi conferă notarului stagiar dreptul de a se
prezenta la examenul de definitivat.
Art. 13
Examenul
de definitivat pentru notarii stagiari se organizează de către INR, la
cererea Consiliului Uniunii, pentru ocuparea posturilor vacante cuprinse
în ordinul de actualizare prevăzut de art. 21 alin. (3) lit. b) din
lege. Data examenului se stabileşte de către preşedintele Uniunii.
Art. 14
(1)Procedura
de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat, componenţa şi
numărul comisiilor, precum şi modul de constituire a acestora se
stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea
examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii
de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la
propunerea Consiliului Uniunii.
(2)Dovada
îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege se
face prin aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziţiilor art. 5 alin.
(1) din prezentul regulament.
(3)Dovada
îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 22 lit. h) din lege se face în
condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (1).
Art. 15
(1)Numirea
membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepţia
reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, care se numesc prin ordin al
ministrului justiţiei.
(2)Hotărârea
prin care se stabileşte componenţa comisiilor se comunică de îndată,
dar nu mai târziu de 3 zile de la emitere, direcţiei de specialitate din
Ministerul Justiţiei.
(3)Un
exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condiţiile
Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de
definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public
se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
Art. 16
Notarii
stagiari susţin examenul de definitivat numai pe posturile de notar
public vacante, existente în circumscripţia Camerei la care au susţinut
examenul de dobândire a calităţii de notar stagiar, prevăzute în ordinul
de actualizare.
Art. 17
Pentru
susţinerea examenului de definitivat, colegiile directoare ale
Camerelor propun un număr de posturi vacante egal cu numărul notarilor
stagiari care au finalizat stagiul de pregătire în Camera respectivă.
Art. 18
În
cazul în care în urma desfăşurării examenului de definitivat nu se
ocupă toate posturile prevăzute în ordinul de actualizare pentru
examenul de definitivat, Colegiul director al Camerei le va reporta şi
le va redistribui pe categorii de posturi vacante în actualizarea
următoare.
Art. 19
(1)După
validarea rezultatelor examenului de definitivat, candidaţii admişi îşi
vor exprima, în ordinea mediilor obţinute, în faţa Colegiului director
al Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de dobândire a
calităţii de notar stagiar, opţiunile de ocupare a posturilor vacante
existente în circumscripţia acelei Camere.
(2)După
exprimarea opţiunilor se înaintează ministrului justiţiei propunerea de
emitere a ordinelor de numire în funcţia de notar public a candidaţilor
declaraţi admişi.
(3)Procedura
de exprimare a opţiunilor şi de formulare a propunerii de numire în
funcţia de notar public a notarilor stagiari se stabileşte prin
Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de
definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar
public, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea
Consiliului Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 2: Dobândirea calităţii de notar public de către persoanele care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică
Art. 20
(1)Poate
dobândi calitatea de notar public persoana care îndeplineşte cumulativ
condiţiile prevăzute la art. 22 lit. a)-g) din lege, are cel puţin 6 ani
vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi promovează concursul
pentru dobândirea calităţii de notar public, organizat de INR.
(2)Dovada
îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege se
face prin aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziţiilor art. 5 alin.
(1) din prezentul regulament, care se completează cu următoarele acte:
a)dovada
îndeplinirii condiţiei privind vechimea de cel puţin 6 ani într-o
funcţie de specialitate juridică, ce se face, în condiţiile legii, cu
copia legalizată a carnetului de muncă, adeverinţa eliberată de către
angajator şi, după caz, de Inspectoratul Teritorial de Muncă sau de
organizaţia profesională din care face parte ori a făcut parte
candidatul, precum şi cu orice alte documente prevăzute de legislaţia în
vigoare;
b)dovada
promovării concursului, care se face cu hotărârea Consiliului Uniunii
de validare a rezultatelor concursului pentru dobândirea calităţii de
notar public.
Art. 21
Cererea
de înscriere, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor de
înscriere la concurs şi de plată a taxei, se depun de către candidat la
sediul Camerei în a cărei circumscripţie doreşte să îşi desfăşoare
activitatea ca notar public şi există posturi vacante prevăzute în
ordinul de actualizare corespunzător.
Art. 22
Concursul pentru dobândirea calităţii de notar public se organizează de către INR, la cererea Consiliului Uniunii.
Art. 23
(1)Procedura
de organizare şi desfăşurare a concursului, componenţa şi numărul
comisiilor, precum şi modul de constituire a acestora se stabilesc prin
Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de
definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar
public, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea
Consiliului Uniunii.
(2)Numirea
membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepţia
reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, care se numesc prin ordin al
ministrului justiţiei.
(3)Componenţa comisiilor, precum şi orice modificare a acesteia se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
(4)Un
exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condiţiile
Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de
definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public
se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
Art. 24
(1)După
validarea rezultatelor concursului, candidaţii admişi îşi vor exprima,
în ordinea mediilor obţinute, în faţa Biroului executiv al Consiliului
Uniunii, opţiunile de ocupare a posturilor vacante existente în cadrul
Camerei unde s-au înscris.
(2)După
exprimarea opţiunilor se înaintează ministrului justiţiei propunerea de
emitere a ordinelor de numire în funcţia de notar public a candidaţilor
declaraţi admişi.
(3)Procedura
de exprimare a opţiunilor şi de formulare a propunerii de numire în
funcţia de notar public se stabileşte prin Regulamentul pentru
organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului
pentru dobândirea calităţii de notar public, aprobat prin ordin al
ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Art. 25
(1)După
numirea în funcţie, notarul public are obligaţia de a urma, pe
cheltuială proprie, cursurile de pregătire practică organizate de INR,
cu privire la modul de îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale,
precum şi la organizarea şi funcţionarea biroului notarial.
(2)Durata cursurilor de pregătire se stabileşte de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se eliberează un certificat.
SUBSECŢIUNEA 3: Dobândirea calităţii de notar public de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Art. 26
(1)Judecătorii
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot dobândi, la cerere, fără
examen, calitatea de notar public, în temeiul dispoziţiilor art. 102
alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Cererea
de numire în funcţie se adresează ministrului justiţiei, în termen de
cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din
funcţie din motive neimputabile.
(3)Termenul
de un an pentru depunerea cererii de dobândire, în condiţiile legii, a
calităţii de notar public de către judecătorii de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie se calculează de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a decretului de eliberare din funcţia de
judecător.
Art. 27
(1)Cererea
se depune la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului
Justiţiei, va cuprinde Camera unde solicitantul doreşte să îşi
desfăşoare activitatea şi va fi însoţită de dovada publicării decretului
de eliberare din funcţie, precum şi de dovezile din care rezultă
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
(2)Cererile
depuse până la data de 31 martie a fiecărui an vor fi avute în vedere
la actualizarea din anul respectiv a posturilor cu această destinaţie.
Centralizatorul cuprinzând numărul cererilor de posturi, cu indicarea
camerelor pentru care s-au exprimat opţiuni de numire în funcţie, se
comunică Consiliului Uniunii pentru a fi avute în vedere, la
actualizarea din anul respectiv, solicitările de posturi destinate
judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3)Cererile,
respectiv actele doveditoare, depuse după data prevăzută la alin. (2),
rămân în evidenţa direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei şi
vor fi avute în vedere în anul următor la actualizarea posturilor cu
această destinaţie.
(4)După
primirea de la Ministerul Justiţiei a centralizatorului cuprinzând
numărul cererilor de posturi de numire în funcţie fără examen, Consiliul
Uniunii va solicita Camerelor formularea de propuneri pentru
actualizarea posturilor destinate acestora.
Art. 28
(1)La
formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere
numărul cererilor formulate şi criteriile prevăzute de lege.
(2)Posturile
destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor
fi alocate în municipii reşedinţă de judeţ şi vor fi comunicate de către
Consiliul Uniunii ministrului justiţiei, în vederea emiterii ordinului
de actualizare.
Art. 29
(1)Judecătorii
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi vor exprima prin cerere
scrisă, adresată direcţiei de specialitate, opţiunile de ocupare a
posturilor prevăzute în ordinul de actualizare, în termen de două luni
de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a, fiecare arătând în cererea de exprimare a opţiunii ordinea de
preferinţă pentru ocuparea posturilor din circumscripţia Camerei
menţionate în cerere. Ordinul de actualizare se publică şi pe pagina de
internet a Ministerului Justiţiei.
(2)Judecătorii nu pot opta pentru un post vacant existent în altă Cameră decât cea precizată în cererea de numire.
(3)În
cazul în care mai mulţi judecători optează pentru acelaşi post din
circumscripţia Camerei arătate în cerere, departajarea se va face prin
aplicarea, în următoarea ordine, a criteriilor de prioritate:
a)are vechime mai mare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)are vechime mai mare în funcţia de judecător şi/sau procuror;
c)are titlul de doctor în drept;
d)are activitate mai îndelungată în funcţii de specialitate juridică;
e)a
funcţionat ca judecător şi/sau procuror, pe o durată mai mare de timp,
la instanţe judecătoreşti din localitatea în care a solicitat numirea;
f)a obţinut o medie mai mare la examenul de licenţă sau de diplomă.
Art. 30
(1)După
numirea în funcţia de notar public a judecătorilor de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, aceştia au obligaţia să urmeze, pe cheltuială
proprie, cursurile de pregătire organizate de INR cu privire la modul de
îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale, organizarea şi
funcţionarea Uniunii, a Camerei şi a biroului notarial.
(2)Durata cursurilor de pregătire va fi stabilită de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se va elibera un certificat.
SECŢIUNEA 2: Actualizarea numărului de notari publici
Art. 31
Numărul
notarilor publici din localităţile aflate în circumscripţia fiecărei
judecătorii şi din municipiul Bucureşti se actualizează, pe baza
propunerilor Camerelor, distinct pentru fiecare dintre următoarele
categorii de posturi prevăzute în ordinul de actualizare:
a)posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie Justiţie;
b)posturile destinate notarilor stagiari care vor susţine examenul de definitivat;
c)posturile
destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de
specialitate juridică şi care vor susţine concursul de dobândire a
calităţii de notar public;
d)posturile destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.
Art. 32
La
formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere
criteriile prevăzute de lege, posturile neocupate sau vacantate după
ultima actualizare şi asocierile dintre notarii publici din Camere
diferite.
Art. 33
(1)La
formularea propunerilor de actualizare se vor actualiza în mod
obligatoriu cu numărul corespunzător posturi în localităţile în care:
a)unui
notar public i-a încetat calitatea în condiţiile legii, cu excepţia
cazului în care postul notarului public căruia i-a încetat calitatea
este preluat de unul dintre notarii publici asociaţi. În acest caz,
devine vacant şi va fi avut în vedere la actualizare postul notarului
public asociat care a preluat postul notarului public căruia i-a încetat
calitatea;
b)un
notar public este asociat într-o altă Cameră pe o perioadă care a
depăşit 5 ani sau este suspendat pe o perioadă care a depăşit 3 ani;
c)un notar public şi-a schimbat definitiv sediul biroului notarial în altă localitate, în condiţiile legii.
(2)Posturile
indicate la alin. (1) se cuprind în ordinul de actualizare din anul
următor, cu una dintre destinaţiile stabilite de către Cameră.
Art. 34
Camerele
vor înainta propunerile de actualizare Consiliului Uniunii, care va
verifica dacă sunt îndeplinite criteriile de actualizare prevăzute de
lege şi dacă posturile aflate în situaţiile prevăzute de art. 33 au fost
propuse pentru a fi cuprinse în ordinul de actualizare.
Art. 35
În
cazul în care, în urma verificărilor, Consiliul Uniunii constată că la
formularea propunerilor de actualizare nu au fost respectate de către
Camere criteriile prevăzute de lege şi prezentul regulament, acesta va
proceda la suplimentarea, în mod corespunzător, a numărului de posturi,
pe care o va înainta ministrului justiţiei în vederea emiterii ordinului
de actualizare.
SECŢIUNEA 3: Numirea în funcţia de notar public
Art. 36
Propunerea
de numire în funcţia de notar public a candidaţilor care îndeplinesc
condiţiile prevăzute de art. 22 din lege se formulează de către Biroul
executiv al Consiliului Uniunii şi se înaintează Ministerului Justiţiei
în vederea emiterii ordinului de numire, împreună cu documentele care
fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, certificate de
către Uniune ca fiind conforme cu originalul:
a)dosarele de înscriere ale candidaţilor;
b)hotărârea
de validare a rezultatelor examenului de definitivat, respectiv a
rezultatelor concursului de admitere în funcţia de notar public, din
care rezultă declararea ca admişi a candidaţilor pentru care se propune
numirea ca notar public.
Art. 37
Notarul
public este numit în funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, pe
baza referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul
Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire
prevăzute de lege.
Art. 38
Ordinul
ministrului justiţiei de numire în funcţia de notar public se emite în
termen de 30 de zile de la comunicarea propunerilor de către Biroul
executiv al Consiliului Uniunii şi cuprinde numele şi prenumele
notarului public, circumscripţia judecătoriei sau, după caz, a
municipiului Bucureşti, precum şi localitatea în care este numit acesta.
Art. 39
După
emitere, ordinul de numire în funcţie va fi înaintat Uniunii, care îl
va comunica, la rândul său, Camerei din care face parte notarul public,
pentru a fi transmis acestuia.
Art. 40
În
termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, notarul
public are obligaţia să îşi înregistreze sediul biroului în Registrul
naţional de evidenţă a notarilor publici (RNENP), ţinut de către Uniune.
Art. 41
(1)După
emiterea ordinului de numire, notarul public va depune jurământul, la
Bucureşti, într-un cadru solemn, în faţa ministrului justiţiei şi a
preşedintelui Uniunii sau a reprezentanţilor acestora.
(2)Depunerea
jurământului se consemnează într-un proces - verbal, întocmit în 4
exemplare, care se semnează de notarul public şi de persoanele prevăzute
la alin. (1).
(3)Un
exemplar al procesului-verbal şi al jurământului se înmânează notarului
public, iar câte un exemplar din celelalte 3 se păstrează în arhiva
Ministerului Justiţiei, a Uniunii şi, respectiv, a Camerei.
SECŢIUNEA 4: Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici
Art. 42
(1)Activitatea
notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial
individual sau asociat, în care poate funcţiona un notar public,
respectiv mai mulţi notari publici asociaţi.
(2)Asocierea
şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în
circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului
director al Camerei în a cărei rază teritorială se află judecătoria în
circumscripţia căreia au sediul notarii publici.
(3)Colegiul
director al Camerei avizează asocierea, aviz în baza căruia se emite
licenţa de funcţionare pentru societatea profesională astfel
constituită.
(4)Pentru
avizarea favorabilă a asocierii, Colegiul director al Camerei verifică
dacă notarii publici asociaţi au prevăzut în contractul de societate
următoarele elemente obligatorii:
a)denumirea şi sediul societăţii profesionale, precum şi durata asocierii;
b)modul
în care se vor ţine evidenţele notariale şi fiscale, respectiv în
partidă separată sau în partidă comună. În cazul în care evidenţele se
ţin în partidă comună, se menţionează notarul public care, după
încetarea asocierii, va prelua în întregime arhiva notarială şi
economico-financiară;
c)care
dintre birourile notarilor publici care se asociază se va închide,
precum şi custodele care va prelua arhiva creată de acest birou;
d)biroul
în care îşi va desfăşura activitatea societatea profesională ca urmare a
asocierii, cu menţiunea, dacă este cazul, că acesta va funcţiona
utilizând registrele notariala deja deschise; la sfârşitul acestora se
va încheia un proces-verbal care va cuprinde data şi numărul de
înregistrare de la care notarii publici şi-au început activitatea în
asociere;
e)menţiuni cu privire la cota de participare la venituri şi cheltuieli.
(5)Dispoziţiile
alin. (3) se aplică, după caz, în mod corespunzător, şi în situaţia în
care unul sau mai mulţi notari publici ies din asociere fără ca
societatea profesională să se desfiinţeze sau se cooptează noi asociaţi.
(6)În
cazul asocierii, prelungirii sau încetării asocierii, notarii publici
vor depune, pentru a fi înaintat Ministerului Justiţiei, un exemplar
original al actului juridic prin care părţile dispun asupra asocierii,
prelungirii de asociere sau încetării asocierii. La cerere, se vor
înainta şi următoarele:
a)copia
actului/actelor juridice prin care părţile au convenit anterior asupra
asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu unul sau
mai mulţi asociaţi;
b)copia
ordinelor sau, după caz, a deciziilor prin care s-a dispus anterior
asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu
unul sau cu mai mulţi asociaţi;
c)copia ordinului de numire în funcţie sau, după caz, a ultimului ordin de schimbare definitivă a sediului biroului.
Art. 43
(1)Asocierea
şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în
circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al ministrului
justiţiei.
(2)Notarii
publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi
judecătorii se pot asocia numai în partidă comună, cu avizul Colegiului
sau, după caz, al Colegiilor directoare ale Camerelor. Asocierea se
dispune prin ordin al ministrului justiţiei, după verificarea
îndeplinirii condiţiilor legale. În scopul verificării îndeplinirii
condiţiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii va transmite,
în termen de 30 de zile de la primirea de la Camere, cererea notarilor
publici, însoţită de avizele corespunzătoare. La cerere se vor anexa şi
documentele care stau la baza avizelor.
(3)Pentru
emiterea avizului în vederea asocierii notarilor publici din cadrul
aceleiaşi Camere şi care nu au sediul biroului în circumscripţia
aceleiaşi judecătorii sau din Camere diferite, Colegiul director al
Camerei în care urmează să se asocieze notarul public, respectiv
Colegiul director al Camerei din care pleacă notarul public verifică
îndeplinirea următoarelor condiţii:
a)în
circumscripţia judecătoriei în care este numit notarul public ce
solicită să plece prin asociere rămân să îşi exercite funcţia cel puţin 2
notari publici;
b)în
anul în care solicită asocierea, precum şi în anul anterior, nu i-a
fost aplicată sancţiunea disciplinară a suspendării din funcţie;
c)dacă au fost luate măsurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii;
d)efectuarea plăţilor scadente către Cameră, Uniune şi entităţile subordonate acestora;
e)efectuarea
plăţilor scadente către bugetul de stat, respectiv impozitul pe
transferul proprietăţii, taxa pe valoarea adăugată, tarifele Agenţiei
Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, a altor asemenea plăţi,
cu excepţia impozitului pe venit.
(4)Neîndeplinirea
cumulativă a condiţiilor prevăzute la alin. (3) atrage respingerea
avizării cererii de asociere până la data la care notarul public face
dovada îndeplinirii acestora.
(5)În
cazul asocierii notarilor publici din Camere diferite, cererea de
asociere se depune la Camera în raza căreia îşi are sediul notarul
public care solicită să îşi schimbe sediul prin asociere, în vederea
avizării. Pentru avizarea favorabilă a cererii, Colegiul director al
Camerei verifică îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute la alin.
(3), Cererea, împreună cu avizul favorabil, se transmite, în vederea
avizării, Camerei în a cărei circumscripţie urmează să funcţioneze
societatea profesională.
(6)Colegiul
director al Camerei în a cărei circumscripţie se solicită asocierea se
pronunţă prin aviz, având în vedere următoarele criterii:
a)cerinţele rezultate din întinderea teritoriului;
b)numărul locuitorilor;
c)volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
d)media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale pe localităţi;
e)posturile destinate notarilor stagiari care vor susţine examenul de definitivat.
(7)Împotriva avizului Camera sau notarul public poate face plângere la Consiliul Uniunii.
Art. 44
Cererile de asociere dintre notarii publici se soluţionează potrivit procedurii aprobate prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
Art. 45
Prin
excepţie de la prevederile art. 43, dacă notarul public care vine
dintr-o altă Cameră solicită prelungirea duratei asocierii sau asocierea
cu un alt notar public din Camera în care a venit prin asociere,
aceasta se poate face la cererea solicitanţilor adresată Colegiului
director al Camerei în care îşi desfăşoară activitatea în asociere
notarii publici, fără a mai fi necesar avizul Camerei din care provine
notarul public.
Art. 46
Data
încetării exercitării activităţii notarului public în biroul notarial
în care a funcţionat anterior asocierii este data înregistrării
asocierii în RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se
comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.
Art. 47
(1)Notarul
public nu îşi poate desfăşura activitatea concomitent într-un birou
individual şi într-o societate profesională sau în mai multe societăţi
profesionale.
(2)Notarul
public nu poate funcţiona într-un birou notarial fără a avea licenţă de
funcţionare, după caz, pentru una dintre formele de exercitare a
profesiei.
(3)În
cazul în care într-o societate profesională sunt asociaţi 2 sau mai
mulţi notari publici, dintre care numai unul este numit în localitatea
în care îşi are sediul societatea profesională, iar acestuia îi
încetează calitatea fără a se face aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin.
(4) şi (5) din lege sau îşi schimbă sediul în altă localitate,
societatea profesională încetează.
(4)Prin
asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou individual. La
încetarea asocierii notarul public îşi va putea desfăşura activitatea
într-un birou notarial individual sau într-un birou notarial asociat.
Art. 48
Transformarea
unei forme de exercitare a funcţiei în alta nu atrage lichidarea în
ceea ce priveşte evidenţele notariale, procedurile notariale în curs de
desfăşurare, arhiva şi evidenţele financiar-contabile.
SECŢIUNEA 5: Schimbarea sediului biroului notarial
Art. 49
Notarul
public, în funcţie sau suspendat, îşi poate schimba sediul biroului
notarial dintr-o localitate în altă localitate, în condiţiile art. 20
din lege.
Art. 50
(1)Schimbarea
sediului biroului notarului public din localitatea în care este numit
într-o localitate din circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau din
circumscripţia altei judecătorii se face prin concurs pe post vacant
prevăzut în ordinul de actualizare.
(2)În
cazul în care pentru postul vacant cu această destinaţie există un
singur candidat, schimbarea sediului biroului notarial se va face la
cererea notarului public, fără a susţine examen.
(3)Schimbarea
sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se
poate realiza prin încetarea calităţii notarului public titular şi
preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.
(4)În
cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2
notari publici asociaţi, care nu sunt numiţi în localitatea respectivă,
locul vacantat în condiţiile alin. (3) se ocupă de notarul public
nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular
dintre notarii asociaţi. În cazul în care nu este nominalizat niciunul
dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs, fiind
reportat în acest scop în anul următor, în condiţiile legii şi ale
prezentului regulament.
Art. 51
În
cazul în care în localitatea din care urmează să îşi schimbe sediul
notarul public nu îşi mai desfăşoară activitatea un alt notar public,
Colegiul director al Camerei este obligat să asigure continuitatea
serviciului notarial, precum şi preluarea arhivei.
Art. 52
(1)Notarii
publici care doresc să îşi schimbe definitiv sediul biroului notarial
într-o altă localitate depun la Uniune, în intervalul 1 ianuarie-31
ianuarie al fiecărui an, o cerere în care menţionează localitatea,
circumscripţia judecătoriei, precum şi circumscripţia Camerei în care
doresc să îşi schimbe sediul.
(2)Cererile
vor fi centralizate şi transmise Camerelor în ale căror circumscripţii
se află localităţile pentru care se solicită posturi, pentru a fi
analizate la formularea propunerilor de actualizare.
(3)Concursul
de schimbare de sedii se organizează de către INR, la solicitarea
Consiliului Uniunii, şi constă într-o probă scrisă de practică
notarială.
(4)Comisia
de verificare a lucrărilor scrise de practică notarială la concursul de
schimbare de sedii este formată din 3 notari publici desemnaţi de către
Consiliul Uniunii.
(5)Rezultatele concursului de schimbare de sedii se validează de Consiliul Uniunii.
(6)Locurile rămase vacante în urma schimbărilor de sedii vor fi prevăzute în următorul ordin de actualizare.
(7)Procedura
de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare de sedii se
stabileşte prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii, în
condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(8)În
termen de 3 luni de la emiterea de către ministrul justiţiei a
ordinului de schimbare a sediului, notarul public are obligaţia de a
face înscrierile corespunzătoare în RNENP şi de a obţine licenţa de
funcţionare.
(9)Data
încetării exercitării activităţii notarului public în biroul notarial
în care a funcţionat anterior schimbării definitive a sediului biroului
este data înregistrării noului sediu al biroului în RNENP, ţinut de
Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată,
Ministerului Justiţiei.
SECŢIUNEA 6: Înregistrarea sediului biroului notarial. Eliberarea şi retragerea licenţei de funcţionare
Art. 53
(1)Înregistrarea sediului biroului notarial se face, la cererea notarului public, în RNENP, ţinut, potrivit legii, de către Uniune.
(2)Registrul
se ţine în format electronic de către Uniune. Ministerul Justiţiei,
prin direcţia de specialitate, precum şi Camerele vor avea acces on-line
permanent, pe bază de semnătură electronică calificată.
Art. 54
(1)Pentru
evidenţa amprentei sigiliilor, a timbrului sec, precum şi a
specimenelor de semnătură se va ţine de către Uniune o mapă separată cu
acestea. Specimenele de sigilii, de timbru sec şi de semnătură se vor da
în faţa unui notar public, care le va legaliza, după care se vor depune
la Uniune.
(2)Înscrisurile prevăzute la alin. (1) au termen de păstrare la RNENP permanent.
Art. 55
(1)Notarul
public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou
individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea
ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul biroului
individual în RNENP. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta
ordinul de numire în funcţie, sigiliul şi specimenul de semnătură,
dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.
(2)Notarul
public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-o societate
profesională este obligat să obţină licenţa de funcţionare şi să îşi
înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcţie, cât şi ordinul
de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în
termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de
asociere. Pentru înregistrarea ordinului de numire, notarul public va
prezenta ordinul de numire în funcţie şi decizia Colegiului director al
Camerei de avizare a asocierii, iar pentru înregistrarea societăţii
profesionale, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului
director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură pentru
localitatea unde va funcţiona societatea profesională, dovada depunerii
jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.
(3)Dispoziţiile
alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul
înregistrării în RNENP ca urmare a încetării suspendării.
(4)Notarul public îşi începe activitatea numai după efectuarea înregistrării în RNENP.
(5)Certificatul
de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a
desfăşura efectiv activitatea. Certificatul de înregistrare se comunică,
de îndată, Ministerului Justiţiei.
(6)După
înregistrarea la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF),
notarul public are obligaţia comunicării către RNENP, de îndată, a
codului de identificare fiscală.
Art. 56
(1)În
cazul în care, după numire, dar înainte de expirarea termenului de 3
luni de la emiterea ordinului de numire, notarul public solicită
suspendarea din funcţia de notar public, cererea de suspendare se poate
depune la Ministerul Justiţiei sau la Uniune, care o va comunica
Ministerului Justiţiei în vederea emiterii ordinului ministrului
justiţiei de suspendare. Ordinul de numire, precum şi ordinul de
suspendare se vor înscrie în RNENP fără îndeplinirea altor formalităţi.
(2)Ordinul
de suspendare se înregistrează în RNENP şi se comunică notarului public
şi Camerei din care acesta face parte, împreună cu un exemplar al
certificatului care atestă înregistrarea suspendării în RNENP.
(3)Înregistrarea
unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului de 3 luni
prevăzut pentru înregistrarea în RNENP, urmată de emiterea ordinului
ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public,
întrerupe curgerea termenului prevăzut la art. 40 alin. (1) şi (2) din
lege.
Art. 57
(1)Neîndeplinirea
de către notarul public a obligaţiei de înregistrare în RNENP în termen
de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie atrage
suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând cu data
expirării termenului de înregistrare.
(2)Îndeplinirea
condiţiilor care atrag suspendarea de drept din funcţie a notarului
public se constată prin dispoziţie a preşedintelui Uniunii sau a unui
delegat al acestuia, emisă pe baza referatului întocmit de
compartimentul de specialitate din cadrul Uniunii.
(3)După
emiterea dispoziţiei constatatoare, Uniunea înaintează Ministerului
Justiţiei solicitarea de emitere a ordinului ministrului justiţiei de
suspendare din funcţie a notarului public, însoţită de actele
doveditoare.
(4)Camera
în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia
căreia a fost numit notarul public suspendat de drept are obligaţia
înregistrării în RNENP atât a ordinului de numire, cât şi a celui de
suspendarea notarului public, în termen de două luni de la emiterea
ordinului de suspendare.
(5)În
termen de 3 luni de la emiterea ordinului de încetare a suspendării,
notarul public are obligaţia efectuării în RNENP a înregistrărilor
prevăzute de lege.
Art. 58
(1)Licenţa de funcţionare se eliberează de către RNENP pe baza aprobării Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(2)La
cererea de emitere a licenţei de funcţionare se depune de către notarul
public care îşi va începe activitatea într-un birou individual avizul
motivat al Colegiului director, care va face menţiune despre
îndeplinirea următoarelor condiţii:
a)biroul notarial dispune de spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în condiţiile legii;
b)existenţa cel puţin a unui calculator, a unui scanner şi a unei imprimante compatibile cu calculatorul, funcţionale;
c)existenţa unei conexiuni permanente la internet;
d)existenţa cel puţin a unei adrese de e-mail valide;
e)existenţa cel puţin a unui angajat cu contract de muncă;
f)existenţa cel puţin a unei linii telefonice şi de fax funcţionale;
g)existenţa numărului necesar de registre notariale securizate în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Uniunii;
h)notarul public deţine certificat digital privind semnătura electronică calificată;
i)notarul public are contract încheiat cu Casa de Asigurări a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de Asigurări;
j)notarul public este înregistrat ca raportor la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;
k)notarul public deţine certificat de înregistrare fiscală eliberat de autorităţile române;
l)notarul public are contract încheiat cu Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN);
m)notarul public a prezentat dovada confecţionării sigiliului şi a timbrului sec de către Monetăria Statului;
n)existenţa
specimenului de semnătură, de sigiliu şi de timbru sec, pentru
localitatea în care îşi va desfăşura activitatea, legalizate de un notar
public;
o)notarul
public face dovada de plată a taxei de înscriere în Uniune, care se
plăteşte o singură dată, după dobândirea calităţii de notar public.
Art. 59
Pe
baza actelor depuse în susţinerea cererii şi avizului, RNENP emite
licenţa de funcţionare. Licenţa cuprinde menţiuni cu privire la datele
de identificare ale notarului public, sediul biroului notarial, forma de
exercitare a profesiei, numărul şi data ordinului ministrului justiţiei
sau, după caz, ale deciziei Colegiului director al Camerei.
Art. 60
La
cererea de emitere a licenţei de funcţionare, notarii publici care vor
să îşi înceapă activitatea într-un birou care este în stare de
funcţionare anexează următoarele documente:
a)decizia de asociere emisă de Colegiul director al Camerei sau, după caz, ordinul de asociere emis de ministrul justiţiei;
b)decizia
Colegiului director al Camerei prin care se atestă că în biroul deja
existent îşi pot desfăşura activitatea mai mulţi notari publici;
c)decizia
Colegiului director al Camerei privind îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 58 lit. b)-o) de către notarul care vine în asociere.
Art. 61
Modificările
intervenite în modul de desfăşurare a activităţii unui notar public se
înregistrează în RNENP, la cerere sau, după caz, din oficiu,
dispoziţiile privind înregistrarea în RNENP aplicându-se în mod
corespunzător.
Art. 62
(1)Biroul
executiv al Consiliului Uniunii poate dispune retragerea licenţei de
funcţionare în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 58, la
sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu. Colegiul
director al Camerei, din oficiu sau la cererea Biroului executiv al
Consiliului Uniunii, identifică şi dispune măsuri concrete de remediere
de către notarul public a neregularităţilor, precum şi un termen
rezonabil, raportat la măsurile dispuse, de îndeplinire a acestora.
Retragerea licenţei de funcţionare se dispune numai dacă notarul public
nu remediază în termenul stabilit neregularităţile constatate.
(2)În
toate cazurile de suspendare din funcţie a notarului public care
funcţionează într-un birou individual, licenţa de funcţionare se retrage
de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la cerere sau din
oficiu.
(3)Camera,
primind solicitarea de la Biroul executiv al Consiliului Uniunii, va
proceda de îndată la ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de
semnătură electronică, închiderea registrelor notariale şi va informa
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), CNARNN
şi Autoritatea de Supraveghere a Arhivei Electronice de Garanţii Reale
Mobiliare (AEGRM).
(4)În
cazul notarilor publici asociaţi, Camera va proceda la ridicarea
sigiliilor şi, după caz, a dispozitivului digital de semnătură
electronică şi va informa ANCPI, CNARNN şi Autoritatea de Supraveghere a
AEGRM.
(5)La
sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu, Biroul
executiv al Consiliului Uniunii dispune, de îndată, retragerea licenţei
de funcţionare, în cazurile prevăzute la art. 41 din lege.
(6)Retragerea licenţei se înscrie în RNENP.
Art. 63
Pagina
de internet a Uniunii se actualizează permanent pe baza datelor din
RNENP cu privire la modificările intervenite în Tabloul notarilor
publici.
Art. 64
Notarul public are obligaţia afişării la loc vizibil a licenţei de funcţionare.
Art. 65
(1)Notarul
public poate solicita Colegiului director al Camerei înfiinţarea unui
singur sediu secundar într-o localitate din cadrul circumscripţiei
judecătoriei unde îşi desfăşoară activitatea.
(2)Sediile
secundare se înregistrează în RNENP cu respectarea dispoziţiilor
privind înregistrarea biroului notarial prevăzute la art. 58.
(3)În
cazul în care în localitatea în care funcţionează sediul secundar îşi
stabileşte sediul principal un birou notarial, sediul secundar se
desfiinţează, iar arhiva se va prelua de către biroul nou-înfiinţat.
(4)Într-o
localitate poate funcţiona un singur sediu secundar. Sediul secundar
are program de lucru cu publicul cel puţin o zi pe săptămână şi va avea
afişat programul de funcţionare.
Art. 66
(1)Sigiliul
notarului public cuprinde denumirea ţării, stema României, numele,
prenumele şi calitatea de notar public, precum şi localitatea unde se
află sediul biroului notarial. Modelul sigiliului este propus de
Consiliul Uniunii şi aprobat de ministrul justiţiei. În cazul în care
notarul public are nume compus şi mai multe prenume, pe sigiliu se
inscripţionează numele integral şi cel puţin primul prenume din actul de
identitate.
(2)Sigiliul
folosit de către notarul public la sediul principal se utilizează şi la
instrumentarea actelor şi procedurilor notariale de la sediul secundar,
(3)Modelul timbrului sec, conţinutul acestuia şi procedura de confecţionare se aprobă de către Consiliul Uniunii.
(4)Pierderea,
deteriorarea sau dispariţia sigiliului se comunică de îndată Camerei şi
se consemnează în procesul-verbal de constatare, semnat de către un
angajat al Camerei cu atribuţii în acest sens şi de către notarul public
titular al sigiliului. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează
RNENP, împreună cu încheierea de legalizare a noilor specimene de
sigiliu.
(5)Dispoziţiile privind confecţionarea şi înregistrarea sigiliilor se aplică în mod corespunzător.
Art. 67
(1)Notarul public poate să deţină maximum două sigilii, care vor conţine steluţe ca elemente de diferenţiere între ele.
(2)Ambele
sigilii pot fi folosite concomitent la instrumentarea actelor şi
procedurilor notariale, potrivit organizării proprii a biroului
notarial, stabilită prin decizie internă.
SECŢIUNEA 7: Încetarea calităţii de notar public şi suspendarea din funcţia de notar public
SUBSECŢIUNEA 1: Încetarea calităţii de notar public
Art. 68
Încetarea
calităţii de notar public se constată sau se dispune, după caz, de
ministrul justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului
Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
Art. 69
(1)Încetarea
calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit.
a) din lege se dispune de ministrul justiţiei, prin ordin, din oficiu
sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii. Cererea de
renunţare formulată de către notarul public se depune la Colegiul
director al Camerei în care funcţionează în vederea avizării.
(2)În vederea încetării activităţii notarului public, ca urmare a încetării calităţii de notar public, se procedează astfel:
a)Colegiul
director al Camerei procedează la verificarea condiţiilor de continuare
a activităţii biroului notarial de către un alt notar public sau de
desfiinţare a acestuia;
b)după
avizarea de către Colegiul director al Camerei, cererea se înaintează
Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care propune ministrului
justiţiei încetarea calităţii de notar public. Ministrul justiţiei va
soluţiona cu celeritate cererea;
c)după
comunicarea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii de
notar public, acesta nu mai poate instrumenta acte şi proceduri
notariale. În situaţia în care notarul public nu poate lua cunoştinţă de
ordinul ministrului justiţiei, Colegiul director al Camerei va dispune
luarea măsurilor necesare;
d)în
cazul în care notarul public îşi desfăşoară activitatea într-o
societate profesională, se procedează la ridicarea sigiliilor şi a
dispozitivului digital de semnătură electronică şi se întocmeşte un
proces-verbal de constatare a încetării activităţii de notar public.
Colegiul director al Camerei va informa, în scris, ANCPI, CNARNN,
Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurări a Notarilor
Publici şi furnizorul de semnătură electronică despre încetarea
calităţii notarului public.
(3)În
cazul desfiinţării biroului notarial, individual sau asociat, după
comunicarea ordinului de încetare a calităţii de notar public, Colegiul
director al Camerei dispune formarea unei comisii care are următoarele
atribuţii:
a)de a închide şi ridica registrele notariale;
b)de a ridica sigiliile, timbrul sec şi dispozitivul digital de semnătură electronică;
c)de a dispune ştergerea din memoria calculatoarelor a informaţiilor şi datelor cu caracter notarial;
d)de
a inventaria şi ridica arhiva notarială a biroului; arhiva
financiar-contabilă rămâne în păstrarea şi gestiunea persoanei căreia
i-a încetat calitatea de notar public, pentru definitivarea situaţiei
financiar-contabile;
e)de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial;
f)de
a aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare, faptul că biroul
notarial a fost desfiinţat, precum şi locul de unde se pot solicita
informaţii.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică şi în cazul în care notarul public a avut sediu secundar.
(5)În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, comisia este sprijinită de către personalul de specialitate al Camerei.
(6)După
ridicare, sigiliile se înregistrează în registrul de sigilii şi se
păstrează până la obţinerea avizului Arhivelor Naţionale ale României,
după care se distrug, fiecare operaţiune fiind consemnată într-un
proces-verbal.
Art. 70
(1)Încetarea
calităţii de notar public în cazurile prevăzute la art. 41 alin. (1)
lit. b) şi h) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau
la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza
documentelor medicale prevăzute de legislaţia în vigoare prin care se
atestă incapacitatea de muncă sau existenţa unei boli psihice
ireversibile.
(2)Dispoziţiile
privind încetarea activităţii notarului public sau desfiinţarea
biroului în care acesta îşi desfăşoară activitatea se aplică în mod
corespunzător.
Art. 71
Încetarea
calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit.
c) din lege se dispune de ministrul justiţiei, la sesizarea Biroului
executiv al Consiliului Uniunii, pe baza deciziei Colegiului director al
Camerei, emisă în urma verificărilor evidenţelor Camerei şi situaţiei
de fapt.
Art. 72
(1)Încetarea
calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit.
d) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la
sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza hotărârii
Consiliului de disciplină sau, după caz, a Consiliului Uniunii ori a
instanţei de judecată, rămasă definitivă.
(2)Dispoziţiile art. 74 se aplică în mod corespunzător.
Art. 73
Încetarea
calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit.
e) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la
propunerea altui titular al acţiunii disciplinare, ca urmare a aplicării
în mod repetat, în ultimii 5 ani, a uneia sau mai multor sancţiuni
disciplinare cu privire la calitatea activităţii notariale, prevăzute de
art. 42 alin. (1) lit. a)-c) din lege.
Art. 74
(1)Încetarea
calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit.
f) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la
sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza copiei
certificate a hotărârii judecătoreşti de condamnare rămase definitivă
sau a certificatului de grefă din care rezultă acest fapt.
(2)După
primirea de la instanţa de judecată a copiei certificate a hotărârii
judecătoreşti definitive de condamnare a notarului public, ministrul
justiţiei dispune încetarea de îndată a calităţii notarului public.
(3)În
termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă despre condamnarea
definitivă, notarul public, Camera din care acesta face parte şi Uniunea
au obligaţia informării direcţiei de specialitate din Ministerul
Justiţiei despre aceasta şi, după caz, a înaintării documentelor
doveditoare, dacă sunt în posesia acestora.
(4)Are
obligaţia înaintării documentului, de la data la care a luat cunoştinţă
de existenţa hotărârii judecătoreşti de condamnare, dacă a intrat în
posesia copiei hotărârii judecătoreşti de condamnare rămase definitivă
sau a unui certificat de grefă din care rezultă acest fapt:
a)notarul public condamnat către Camera din care face parte, în termen de 5 zile;
b)Camera către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, în termen de 5 zile.
(5)Îndată
după primirea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii
notarului public condamnat definitiv, Biroul executiv al Consiliului
Uniunii dispune ridicarea licenţei de funcţionare, înştiinţând despre
aceasta RNENP şi Camera în care notarul îşi desfăşoară activitatea.
(6)Camera,
primind înştiinţarea de ridicare a licenţei, dispune de îndată
ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnătură electronică,
închiderea registrelor notariale şi informează ANCPI, CNARNN şi
Autoritatea de Supravegherea AEGRM.
(7)După
emiterea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii de
notar public se va proceda, în condiţiile prezentului regulament, la
efectuarea celorlalte formalităţi necesare încetării activităţii
notarului public condamnat.
(8)Începând
cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prevăzute la
art. 41 alin. (1) lit. f) din lege, notarul public are obligaţia de a nu
mai îndeplini activitate notarială.
Art. 75
(1)Încetarea
calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit.
g) din lege se constată sau se dispune de ministrul justiţiei, din
oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe
baza documentelor justificative cu privire la neîndeplinirea uneia
dintre condiţiile prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege.
(2)Dispoziţiile
privind încetarea activităţii notarului public şi desfiinţarea biroului
în care acesta îşi desfăşoară activitatea se aplică în mod
corespunzător.
Art. 76
(1)Încetarea
calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit.
i) din lege se constată de ministrul justiţiei, din oficiu sau la
sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza
certificatului de deces.
(2)Dispoziţiile
privind încetarea activităţii notarului public şi desfiinţarea biroului
în care acesta şi-a desfăşurat activitatea se aplică în mod
corespunzător. De asemenea, se vor avea în vedere următoarele:
a)procesele-verbale
întocmite de comisia constituită de Colegiul director al Camerei se
încheie cu personalul existent la nivelul biroului notarial, iar în
lipsa acestuia, se vor face menţiunile corespunzătoare în
procesul-verbal;
b)repartizarea
de către Colegiul director al Camerei a actelor şi procedurilor aflate
în curs de soluţionare unui alt notar public, cu obligaţia
încunoştinţării părţilor;
c)redistribuirea personalului auxiliar, în măsura disponibilităţilor;
d)sesizarea de către preşedintele Camerei a RNENP în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare în registru;
e)sesizarea de către preşedintele Camerei a organelor fiscale cu privire la decesul notarului.
Art. 77
În
vederea încetării calităţii de notar public potrivit art. 41 alin. (1)
lit. a) şi b) din lege, cererea se depune la Cameră şi se înaintează
ministrului justiţiei prin Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 2: Suspendarea din funcţia da notar public
Art. 78
(1)Suspendarea
şi încetarea suspendării se dispun, prin ordin, de către ministrul
justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la
cererea notarului public sau din oficiu.
(2)În
cazul suspendării din funcţia de notar public, termenul de suspendare
începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a
sigiliilor şi închidere a registrelor.
Art. 79
În
cazul în care propunerea de suspendare este formulată de către Biroul
executiv al Consiliului Uniunii, aceasta se face în baza sesizării
Colegiului director al Camerei în care notarul public îşi desfăşoară
activitatea.
Art. 80
La
suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarul publicare obligaţia
predării, de îndată, către Cameră, a sigiliilor, registrelor şi, după
caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării.
Art. 81
(1)În
cazul suspendării, îndată după emiterea şi comunicarea ordinului de
suspendare din funcţie, Colegiul director el Camerei dispune
constituirea unei comisii care are următoarele atribuţii:
a)de
a închide registrele notariale ale notarului public suspendat. În cazul
în care suspendarea se dispune pe o perioadă mai mare de 6 luni, iar
biroul notarial nu asigură permanenţa serviciului de arhivă sau la
cererea notarului public, Colegiul director al Camerei ridică, pe
cheltuiala notarului public, registrele şi arhiva;
b)de a ridica sigiliile, timbrul sec şi dispozitivul digital de semnătură electronică;
c)de
a pune în vedere, în scris, notarului public suspendat ca, pe perioada
suspendării, să nu utilizeze actele, datele şi informaţiile cu caracter
personal ale clienţilor, deţinute pe suport hârtie sau pe suport
electronic de stocare a datelor;
d)de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial, în cazul în care se ridică arhiva şi registrele;
e)de
a aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare, în cazul birourilor
notariate individuale, faptul că activitatea biroului este suspendată,
durata suspendării şi locul de unde se pot obţine informaţii.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la sediul secundar al notarului public suspendat.
(3)În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, comisia este sprijinită de personalul Camerei.
(4)Colegiul
director al Camerei informează despre suspendarea din funcţie a
notarului public ANCPI, CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM,
Casa de Asigurări a Notarilor Publici şi furnizorul de semnătură
electronică.
(5)Despre
suspendarea din funcţie se face menţiune în RNENP şi se procedează la
retragerea licenţei de funcţionare a biroului în care nu mai
funcţionează un notar public.
(6)După
încetarea suspendării şi reluarea activităţii, notarul public va
solicita Colegiului director al Camerei predarea sigiliilor, a timbrului
sec şi a dispozitivului digital de semnătură electronică. Acestea vor
fi restituite de îndată.
Art. 82
Suspendarea
notarului public în cazul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. g) din
lege se dispune începând cu data luării măsurii arestării preventive, pe
toată durata măsurii, inclusiv pe durata prelungirii sau menţinerii
acesteia, până la încetarea măsurii arestării preventive.
Art. 83
(1)Notarul
public căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia este
suspendat de la data la care interzicerea devine executorie, în
condiţiile legii penale.
(2)Suspendarea prevăzută la alin. (1) se dispune de către ministrul justiţiei, prin ordin.
(3)În
vederea efectuării procedurilor de suspendare, notarul public căruia i
s-a interzis dreptul de a exercita profesia are obligaţia de a înştiinţa
de îndată Colegiul director al Camerei.
Art. 84
(1)În
cazul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. i), suspendarea se dispune
prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza unei expertize medicale
efectuate de comisia de examinare medicală a judecătorilor,
procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului asimilat acestora,
precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură.
(2)La
solicitarea Colegiului director al Camerei în care notarul public îşi
desfăşoară activitatea, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune,
prin decizie, prezentarea notarului public la comisia de examinare
medicală pentru efectuarea controlului medical. Notarul public faţă de
care s-a dispus efectuarea controlului medical are obligaţia de a se
prezente la comisia medicală la data la care a fost convocat de aceasta.
(3)Câte un exemplar al expertizei medicale se transmite Camerei şi notarului public.
(4)Raportul
comisiei de examinare medicală poate fi contestat, în termen de 5 zile,
de către Colegiul director al Camerei sau de către notarul public, la
Comisia superioară de examinare medicală. Aceasta va soluţiona
contestaţia în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării
contestaţiei. Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod
corespunzător.
(5)După
efectuarea expertizei medicale şi, după caz, a soluţionării
contestaţiei, Colegiul director al Camerei înaintează, de îndată,
Biroului executiv ai Consiliului Uniunii propunerea sa privind notarul
public, însoţită de raportul de expertiză iniţial şi, respectiv, de
raportul de expertiză al Comisiei superioare de examinare medicală.
(6)Biroul
executiv al Consiliului Uniunii se pronunţă asupra propunerii
Colegiului director al Camerei prin decizie, care se comunică, de
îndată, Ministerului Justiţiei, împreună cu actele prevăzute la alin.
(5), în vederea emiterii ordinului de suspendare.
(7)După
expirarea perioadei de suspendare, Colegiul director al Camerei, pe
baza concluziilor unei noi expertize efectuate de comisia de examinare
medicală prevăzută la alin. (1), poate propune încetarea suspendării,
prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, încetarea din
funcţie potrivit legii. Dispoziţiile alin. (2) şi (6) se aplică în mod
corespunzător.
(8)Ministrul
justiţiei dispune, prin ordin, asupra propunerii de suspendare din
funcţie, de prelungire sau încetare a suspendării ori de încetare a
calităţii notarului public, pe baza raportului sau, după caz, a
rapoartelor de expertiză întocmite în conformitate cu dispoziţiile alin.
(1) sau (6), după caz, şi a propunerii Colegiului director al Camerei.
SECŢIUNEA 8: Controlul activităţii notariate, evidenţele şi arhiva activităţii notariate
SUBSECŢIUNEA 1: Controlul activităţii notariale
Art. 85
(1)Controlul
profesional administrativ al activităţii notariale se exercită, ori de
câte ori se consideră necesar, de către ministrul justiţiei, prin
inspectorii generali de specialitate, şi de către Consiliul Uniunii,
prin Corpul de control al Uniunii.
(2)Cu
excepţia controlului inopinat, fiecare entitate cu atribuţii de control
are obligaţia informării celeilalte entităţi despre declanşarea
controlului, notarul public controlat, perioada de control, precum şi
obiectivele acestuia.
(3)Consiliul
Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei controlul
profesional administrativ cu privire la calitatea actelor şi lucrărilor
încheiate de notarii publici. Colegiul director al Camerei exercită
controlul activităţii birourilor notariale din circumscripţia sa prin
persoane desemnate de acesta.
(4)În
condiţiile alin. (3), Colegiul director al fiecărei Camere controlează
modul de îndeplinire a actelor notariale după 6 luni de la începerea
activităţii sau de la încetarea măsurii suspendării disciplinare.
(5)În
cazul în care, în urma controlului administrativ profesional efectuat
în condiţiile art. 159 din lege, rezultă indicii privind săvârşirea de
către notarul public a unei abateri disciplinare, efectuarea cercetării
disciplinare este obligatorie.
Art. 86
Controlul efectuat de ministrul justiţiei sau de Consiliul Uniunii vizează, în principal, următoarele:
a)respectarea prevederilor legale, regulamentare, statutare şi deontologice în activitatea notarilor publici;
b)ţinerea
corectă a evidenţelor biroului notarial şi modul de comunicare cu
evidenţele gestionate de CNARNN, precum şi cu celelalte evidenţe cu
incidenţă în activitatea notarială;
c)modul de îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale;
d)modul de constituire şi conservare a arhivei;
e)conduita notarului public în activitatea profesională şi în societate;
f)combaterea concurenţei neloiale;
g)respectarea
normelor tehnice şi igienico-sanitare de funcţionare corespunzătoare a
biroului notarial, precum şi accesul liber şi neîngrădit la serviciul
notarial în timpul programului de lucru cu publicul.
Art. 87
(1)Controlul se declanşează de către entităţile în măsură să îl exercite sau de către împuterniciţii acestora.
(2)Ordinul sau, după caz, dispoziţia de control cuprinde, cel puţin, următoarele menţiuni:
a)locul de desfăşurare a controlului;
b)durata controlului;
c)obiectivele controlului, stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 159 din lege;
d)componenţa echipei de control.
(3)Cu
excepţia controlului inopinat, ordinul sau, după caz, dispoziţia de
control se aduce la cunoştinţa Camerei în care se efectuează controlul
şi, după caz, dacă notarii publici sunt nominalizaţi, notarilor publici
controlaţi. Comunicarea se face, de îndată, în scris, prin orice mijloc
care atestă confirmarea primirii.
Art. 88
Entităţile
în măsură să declanşeze efectuarea controlului sau împuterniciţii
acestora pot dispune, în conformitate cu dispoziţiile art. 159 din lege,
efectuarea inopinată a controlului la birourile notariale, caz în care
nu se aduce la cunoştinţa notarului public ordinul sau, după caz,
dispoziţia de control, decât la prezentarea echipei de control la biroul
notarial în vederea efectuării controlului. Celelalte dispoziţii
privind organizarea şi desfăşurarea controlului se aplică în mod
corespunzător.
Art. 89
Pe
perioada desfăşurării controlului, la cererea membrilor echipei de
control, se poate suplimenta componenţa echipei de control, se poate
prelungi durata controlului şi se pot stabili noi obiective de control,
cu respectarea dispoziţiilor art. 159 din lege.
Art. 90
(1)Notarul
public are obligaţia să fie prezent la sediul biroului pe toată durata
controlului şi să colaboreze la desfăşurarea acestuia în bune condiţii,
cu excepţia cazului când este în imposibilitate fortuită.
(2)Controlul
se desfăşoară la sediul biroului notarial, iar notarul public trebuie
să pună la dispoziţia echipei de control un spaţiu adecvat, precum şi
logistica necesară desfăşurării controlului.
(3)Dacă
în cadrul biroului nu există un spaţiu adecvat pentru derularea
controlului, atunci echipa de control poate dispune, pe perioada
derulării controlului, suspendarea temporară a activităţii biroului
notarial, notarul public putând instrumenta doar acele acte şi proceduri
care nu pot fi amânate.
Art. 91
(1)Notarul
public este obligat să transmită echipei de control orice informaţie
solicitată, să prezinte toate documentele solicitate şi să pună la
dispoziţia echipei de control copii ale documentelor solicitate, în
vederea ataşării acestora la nota de control. Notarul public nu poate
opune echipei de control secretul profesional şi prevederile legale
privind protecţia datelor cu caracter personal.
(2)Echipa
de control poate solicita explicaţii scrise ori de câte ori consideră
necesar. Refuzul notarului public de a formula notă explicativă se
consemnează în actul de control.
(3)În
cazul în care, pe parcursul derulării controlului, echipa de control
identifică acte întocmite de alţi notari publici decât notarul
controlat, acte care cuprind deficienţe grave, aceasta va sesiza în
scris entitatea care a dispus controlul.
Art. 92
(1)După
efectuarea controlului, echipa de control va întocmi actul de control,
care va cuprinde aspectele de fapt şi de drept constatate cu ocazia
efectuării controlului, precum şi propunerile privind măsurile ce
urmează a fi luate.
(2)La
actul final de control se anexează, după caz, copiile ridicate cu
ocazia controlului şi notele explicative date de notarul public.
(3)Actul
de control se comunică notarului public controlat, care poate formula
obiecţiuni, pe care le înaintează echipei de control în termen de 7 zile
lucrătoare de la primirea acestuia.
(4)Entitatea
care a dispus efectuarea controlului are obligaţia de a comunica RNENP,
în vederea centralizării, arhivării şi a urmăririi îndeplinirii
măsurilor legale dispuse, un exemplar al actului de control şi al
obiecţiunilor formulate de către notarul public.
(5)RNENP
are obligaţia de a comunica anual Ministerului Justiţiei şi Casei de
Asigurări a Notarilor Publici situaţia centralizată a măsurilor dispuse
în urma controalelor efectuate.
Art. 93
La
sfârşitul fiecărui an, Corpul de control al Uniunii întocmeşte o
sinteză a acţiunilor de control efectuate în cursul anului. Sinteza se
publică de către Uniune, fără nominalizarea, în niciun fel, a celor
supuşi controlului.
Art. 94
În
condiţiile legii şi ale prezentului regulament, Consiliul Uniunii
stabileşte, prin norme proprii, metodologia organizării şi desfăşurării
controlului administrativ propriu.
Art. 95
(1)Prin
acţiunile de control efectuate, Consiliul Uniunii urmăreşte şi verifică
modul de organizare şi funcţionare a Camerelor, desfăşurarea adunărilor
generale ale notarilor publici, îndeplinirea de către colegiile
directoare ale Camerelor a atribuţiilor cu respectarea legii şi a
statutului, gestiunea financiar-contabilă a Camerelor, activitatea INR, a
CNARNN, a Casei de Asigurări a Notarilor Publici, a Casei de Pensii a
Notarilor Publici, precum şi orice alte activităţi ale acestora cu
incidenţă în activitatea notarială.
(2)Controlul
se exercită ori de câte ori este necesar, iar dispoziţiile privind
organizarea şi desfăşurarea controlului profesional administrativ se
aplică în mod corespunzător.
(3)În
cazul în care, în urma controlului efectuat la Cameră, cu privire la
activitatea acesteia, se constată deficienţe, echipa de control le aduce
la cunoştinţa Adunării generale a Camerei şi a Consiliului Uniunii în
vederea luării măsurilor care se impun.
(4)În
cazul în care, în urma controlului efectuat la celelalte entităţi din
cadrul Uniunii, cu privire la activitatea acestora, se constată
deficienţe, echipa de control le aduce la cunoştinţa Consiliului Uniunii
în vederea luării măsurilor ce se impun.
Art. 96
(1)Biroul
executiv al Consiliului Uniunii, la solicitarea preşedintelui Uniunii,
soluţionează sesizările împotriva notarilor publici şi împotriva
Camerelor, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, iar în cazul
în care se impune efectuarea de verificări suplimentare, în cel mult 60
de zile. Verificarea celor sesizate se face prin personalul de
specialitate sau prin notarii publici desemnaţi să efectueze controlul.
(2)Preşedintele
Colegiului director al Camerei soluţionează sesizările împotriva
notarilor, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). Verificarea
celor sesizate se face prin personalul de specialitate sau prin notarii
publici desemnaţi să efectueze controlul.
(3)Sesizările
formulate împotriva notarilor publici se soluţionează de către Camera
în a cărei circumscripţie notarul public reclamat îşi desfăşoară
activitatea, iar sesizările formulate împotriva modului de soluţionare
de către Cameră a petiţiei sunt de competenţa Uniunii.
(4)Sesizările formulate împotriva organelor de conducere ale Camerelor se soluţionează numai de către Uniune.
(5)Sesizările
trebuie să fie scrise, semnate şi să cuprindă numele, prenumele şi
datele de contact ale petiţionarului, pentru a putea fi solicitate
acestuia eventuale completări şi lămuriri cu privire la conţinut.
(6)Sesizările care nu conţin datele de identificare ale petiţionarilor se clasează.
(7)În
cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii având acelaşi
obiect, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur
răspuns, care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.
(8)Dacă
după transmiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi
petiţionar, cu acelaşi conţinut, petiţia se clasează, iar în registrul
de corespondenţă, la numărul de înregistrare, se face menţiune despre
faptul că s-a răspuns anterior.
(9)Sesizările
se pot formula şi verbal de către petenţi, în cadrul audienţelor
solicitate Uniunii sau Camerei, cu respectarea dispoziţiilor privind
competenţa de soluţionare a petiţiilor. În acest caz, în condica de
audienţe ţinută de către Uniune sau Cameră se consemnează numele şi
prenumele petentului, datele de contact ale acestuia, aspectele care
formează obiectul plângerii, modul de soluţionare a acesteia, precum şi
persoanele care au acordat audienţa şi care au asistat la audienţă.
Audienţele se acordă de către conducătorul Uniunii sau Camerei ori de
către un reprezentant al acestuia, care va fi însoţit de o persoană
angajată în cadrul instituţiei.
(10)Camerele
şi Uniunea nu pot acorda consultaţii, formula puncte de vedere sau
emite dispoziţii referitoare la aspecte privind instrumentarea unui
anumit act sau procedură notarială de competenţa notarului public care a
întocmit actul sau procedura, cu excepţia solicitărilor primite din
partea instituţiilor publice.
(11)În
cazul în care petiţia este adresată Uniunii sau, după caz, Camerei şi
se constată că nu este de competenţa acesteia, petiţia va fi înaintată,
în termen de 10 zile, instituţiei competente, cu înştiinţarea
petentului.
(12)Conflictele de competenţă dintre Camere privind soluţionarea petiţiilor se soluţionează de către Uniune.
SUBSECŢIUNEA 2: Organizarea şi evidenţele activităţii notariale
SUBSECŢIUNEA 21: A. Organizarea şi evidenţele biroului notarial
Art. 97
(1)Notarul
public îşi exercită activitatea în cadrul unui birou notarial
individual sau, în urma asocierii într-o societate profesională, în
cadrul unui birou notarial asociat.
(2)În
vederea exercitării activităţii, notarul public poate angaja personalul
necesar, căruia îi poate delega, în scris, atribuţii administrative.
(3)Biroul
notarial, indiferent de forma de organizare, are obligaţia de a ţine
lucrările de registratură, secretariat şi arhivă, precum şi o evidenţă
financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată.
Art. 98
Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, sediul biroului notarial trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să asigure accesul liber şi neîngrădit al publicului la serviciul notarial;
b)întregul
spaţiu să fie folosit pentru desfăşurarea activităţii notariale sau a
altor activităţi compatibile, conform legii, cu profesia de notar
public;
c)să
aibă cel puţin o încăpere pentru desfăşurarea serviciilor de
secretariat şi de primire a beneficiarilor serviciilor notariale, o
încăpere pentru desfăşurarea activităţii de notar public, cu asigurarea
confidenţialităţii discuţiei cu părţile, un spaţiu de arhivă
corespunzător, care să asigure securitatea şi siguranţa arhivei;
d)să aibă avizele necesare desfăşurării activităţii şi lucrului cu publicul;
e)să fie dotat cu sisteme de siguranţă şi antiefracţie sau personal de pază;
f)să aibă expuse, la loc vizibil, firma şi programul de lucru;
g)să aibă afişată, în interiorul biroului, la loc vizibil, licenţa de funcţionare;
h)să aibă dotările tehnice şi infrastructura necesare prevăzute de art. 58.
Art. 99
(1)În
cazul în care în cadrul biroului notarial funcţionează mai mulţi notari
publici asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesia şi răspunde
individual pentru activitatea sa. Pentru activitatea administrativă şi
financiar-contabilă, răspunderea notarilor publici asociaţi este
solidară sau aceasta aparţine numai administratorului biroului, dacă în
contractul de societate s-a prevăzut în mod expres.
(2)În
cadrul biroului notarial cu mai mulţi notari publici asociaţi, cererea
de îndeplinire a unei proceduri notariale poate fi soluţionată, pentru
asigurarea celerităţii, de oricare dintre notarii publici, în orice fază
a soluţionării acesteia, răspunderea îndeplinirii procedurii aparţinând
notarului public care a finalizat-o.
Art. 100
Notarul
public sau, în cazul societăţii profesionale, notarul public stabilit
prin contractul de societate încheie contractele de muncă cu angajaţii
biroului şi stabileşte, prin fişa postului, atribuţiile care le revin.
Art. 101
(1)Biroul
notarului public funcţionează în toate zilele lucrătoare, conform
programului de funcţionare, care se afişează la loc vizibil şi accesibil
publicului. În cazul în care îndeplinirea unui act notarial nu suferă
amânare, din motive temeinic justificate, acesta va putea fi îndeplinit
şi în afara programului de lucru, la cererea părţii interesate.
(2)În
cazul în care biroul notarului public are un sediu secundar, programul
de funcţionare a acestuia va fi stabilit, în condiţiile prevăzute de
art. 65 alin. (4), astfel încât să nu afecteze activitatea la sediul
principal al biroului notarial.
Art. 102
(1)Indiferent de forma de organizare, biroul notarial are obligaţia să ţină următoarele registre pe suport hârtie:
a)registrul general notarial;
b)opisul registrului general;
c)registrul de succesiuni;
d)opisul registrului de succesiuni;
e)registrul de termene succesorale;
f)registrul de depozite;
g)registrul de proteste;
h)registrul de consultaţii juridice notariale;
i)registrul de traduceri, care se ţine de către birourile care au interpreţi şi traducători autorizaţi angajaţi;
j)registrul de divorţuri;
k)opisul registrului de divorţuri;
l)registrul de corespondenţă;
m)registrul
de evidenţă a specimenelor de semnătură şi a parafelor interpreţilor şi
traducătorilor autorizaţi, depuse la biroul notarial;
n)registrul
unic de control, în care organele abilitate de lege pentru efectuarea
controlului, inclusiv controlul profesional administrativ, vor înscrie
perioada şi obiectivele controlului;
o)registrele financiar-contabile prevăzute de legislaţia în materie;
p)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege.
(2)Modul
de înscriere în registre, gestionare, conservare şi achiziţionare a
acestora se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
Art. 103
Sediul
secundar al notarului public sau, după caz, al societăţii profesionale
are evidenţe şi registre notariale proprii prevăzute de prezentul
regulament, cu excepţia registrelor privind evidenţa
financiar-contabilă, care este comună cu cea a sediului principal.
Art. 104
Notarul
public are obligaţia întocmirii şi transmiterii evidenţelor statistice
ale lucrărilor şi operaţiunilor notariale în modul stabilit de către
Consiliul Uniunii, prin hotărâre, atât acesteia, cât şi Camerei în care
îşi desfăşoară activitatea.
Art. 105
(1)Situaţia
statistică trebuie să corespundă întocmai cu datele cuprinse în
registrele notariale şi evidenţele financiar-contabile. Notarul public
care semnează situaţiile statistice poartă întreaga răspundere a datelor
comunicate.
(2)În
cazul în care, în situaţia statistică lunară depusă de biroul notarial,
nu apare menţionat ca fiind instrumentat niciun act sau procedură
notarială, Colegiul director al Camerei va dispune verificări şi luarea
măsurilor care se impun, cu excepţia cazului în care, în luna
respectivă, biroul notarial nu a funcţionat, întrucât notarul ori
notarii publici s-au aflat în concediu şi au înştiinţat Camera despre
acest fapt.
Art. 106
(1)Notarii
publici asociaţi pot ţine evidenţe, contabilitate şi arhivă în comun,
în condiţiile stabilite în contractul de societate, iar cererile şi
procedurile notariale cu care este învestit biroul pot fi soluţionate de
oricare dintre notarii publici asociaţi.
(2)Notarii
publici asociaţi pot ţine evidenţe, contabilitate şi arhivă distinct,
pentru fiecare asociat, în conformitate cu contractul de societate,
numai în situaţia în care fiecare dintre aceştia a fost numit în aceeaşi
localitate şi în aceeaşi circumscripţie a judecătoriei.
Art. 107
(1)În
cazul desemnării de către preşedintele Colegiului director al Camerei a
unui notar public, în condiţiile art. 49 lit. c) din lege, pentru
asigurarea serviciilor notariale la un birou notarial din circumscripţia
altei judecătorii, cererile şi procedurile notariale se evidenţiază în
registrele notarului public înlocuit, precizându-se numele notarului
public care le-a îndeplinit.
(2)Perioada
de desemnare a notarului public, potrivit legii, nu poate depăşi 30 de
zile şi nu se poate dispune în cazul încetării sau suspendării
activităţii notarului public înlocuit.
(3)Impozitul
pe venitul rezultat din transferul proprietăţii şi tariful de
publicitate imobiliară aferente procedurilor efectuate se încasează în
numele notarului public înlocuit şi se depun sau se virează, după caz,
în contul acestuia.
(4)Răspunderea
pentru calcularea şi încasarea impozitului pe venitul rezultat din
transferul proprietăţii şi a tarifului de publicitate imobiliară revine
notarului public instrumentator, iar răspunderea pentru virarea acestora
la buget, în condiţiile legii, revine notarului public înlocuit.
(5)Onorariul
pentru serviciul efectuat se încasează de notarul public instrumentator
şi se înscrie în evidenţele sale financiar-contabile.
(6)În
situaţia în care preşedintele Colegiului director al Camerei desemnează
un notar public din aceeaşi circumscripţie judecătorească pentru
continuarea activităţii unui birou notarial, lucrările în curs se
transferă la notarul public instrumentator, desemnat în baza unui
proces-verbal constatator.
SUBSECŢIUNEA 22: B. Evidenţele Camerei Notarilor Publici
Art. 108
La
nivelul fiecărei Camere sau la sediile secundare ale acestora se ţine
Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale, administrat de către
compartimentul care are atribuţia ţinerii evidenţelor cauzelor
succesorale de competenţa notarilor publici care îşi desfăşoară
activitatea în Camera respectivă.
Art. 109
În
registrul prevăzut la art. 108 se înregistrează toate cererile de
deschidere a procedurilor succesorale care se soluţionează de către
notarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Camerei.
Art. 110
(1)În Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale se înscriu următoarele menţiuni:
a)numărul şi data înregistrării cererii de verificare şi înregistrare a cauzei succesorale;
b)numele şi prenumele defunctului;
c)data decesului (zi/lună/an);
d)ultimul domiciliu al defunctului, prin menţionarea localităţii şi a adresei, indicate în certificatul de deces;
e)codul numeric personal al defunctului, iar în situaţia în care nu este menţionat, data naşterii acestuia;
f)numărul de înregistrare şi data cererii formulate de biroul notarial;
g)denumirea
biroului notarial, în cazul societăţilor profesionale, sau, în cazul
biroului individual, numele notarului public căruia i-a fost atribuită
cauza succesorală spre soluţionare;
h)numărul şi data certificatului sau adeverinţei eliberate de registru;
i)numărul şi data dosarului succesoral, precum şi numărul şi data soluţiei date de notarul public;
j)observaţii.
(2)Cererea
de verificare şi înregistrare a procedurii succesorale va fi semnată
şi, după caz, ştampilată de către solicitant şi va cuprinde, în mod
obligatoriu, elementele prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. b)-g).
(3)În situaţia în care registrul se ţine în format electronic, nu mai este necesară ţinerea opisului alfabetic.
Art. 111
Procedura
de înregistrare, verificare şi transfera cauzelor succesorale în curs
de soluţionare, precum şi modelul registrului prevăzut la art. 108 şi
formularistica aferentă se stabilesc prin regulamentul-cadru aprobat de
Consiliul Uniunii.
Art. 112
La nivelul fiecărei Camere se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, şi următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul
general de corespondenţă şi mapele cuprinzând documentele înregistrate
în acesta, în care se înregistrează toate documentele care nu se
regăsesc în celelalte registre;
b)registrul de evidenţă a hotărârilor Adunării generale a Camerei;
c)registrul de evidenţă a deciziilor Colegiului director al Camerei;
d)registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Colegiului director al Camerei;
e)registrul de evidenţă a stenogramelor sau a proceselor - verbale ale şedinţelor organelor de conducere;
f)registrul
de evidenţă a notarilor publici şi birourilor notariale, precum şi
mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta, în care se
înregistrează documentele privind evidenţa notarilor publici;
g)registrul
de evidenţă a arhivelor create de notarii publici, ale cărui informaţii
se postează pe paginile de internet ale Camerelor şi Uniunii;
h)registrele apostilă şi supralegalizare şi mapele aferente;
i)registrul
de evidenţă a hotărârilor de anulare a actelor sau procedurilor
notariale, a încheierilor de îndreptare a erorilor materiale şi de
completare a omisiunilor vădite, a reconstituirilor şi duplicatelor
eliberate de pe actele întocmite în mai multe exemplare originale şi
aflate în arhiva Camerei;
j)registrul de evidenţă a copiilor simple sau certificate de pe actele originale aflate în arhiva Camerei;
k)registrul de audienţe;
l)registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Cameră şi a facturilor emise de Cameră şi furnizori;
m)registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile prevăzute de lege şi mapele aferente;
n)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege.
Art. 113
În
situaţia în care Camera are mai multe sedii secundare, la nivelul
fiecărui sediu se vor ţine, în funcţie de activitatea desfăşurată, şi
următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul
de corespondenţă şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în
acesta, în care se înregistrează toate documentele care nu se
înregistrează în celelalte registre;
b)registrul
de control, în care se înregistrează controalele efectuate la sediul
secundar şi mapele cuprinzând actele de control aferente;
c)registrul
de evidenţă a hotărârilor de anulare a actelor sau procedurilor
notariale, încheierile de îndreptare a erorilor materiale şi de
completare a omisiunilor vădite, reconstituirile şi duplicatele
eliberate de pe actele întocmite în mai multe exemplare originale şi
aflate în arhiva Camerei;
d)registrul de evidenţă a copiilor simple sau certificate de pe actele originale aflate în arhiva Camerei;
e)registrele apostilă şi supralegalizare şi mapele aferente;
f)registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Cameră şi a facturilor emise de Cameră şi furnizori;
g)registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile stabilite de Cameră;
h)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege.
Art. 114
Modelul
registrelor prevăzute la art. 112 şi 113, formularistica utilizată,
precum şi modul de înscriere, conservare şi achiziţionare a acestora se
stabilesc prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 23: C. Evidenţele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
Art. 115
La nivelul Uniunii se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul
general de corespondenţă şi mapele cuprinzând documentele înregistrate
în acesta, în care se înregistrează toate documentele care nu se
regăsesc în celelalte registre;
b)RNENP,
în care se înregistrează toate documentele cu privire la evidenţa
notarilor publici şi licenţa de funcţionare, precum şi mapele cuprinzând
documentele înregistrate în acesta;
c)registrul de evidenţă a hotărârilor şi rezoluţiilor Congresului notarilor publici;
d)registrul de evidenţă a hotărârilor Consiliului Uniunii;
e)registrul de evidenţă a deciziilor Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
f)registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Uniunii;
g)registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor organelor de conducere;
h)registrul de evidenţă a specimenelor de semnătură ale persoanelor care aplică apostila şi supralegalizarea la nivelul Camerelor;
i)registrul de audienţe;
j)registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Uniune şi a facturilor emise de Uniune şi de furnizori;
k)registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele aferente acestora;
l)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
m)registrul de evidenţă a sigiliilor şi siglelor Camerelor şi Uniunii.
Art. 116
Procedura
şi metodologia de achiziţionare şi gestionare a registrelor şi
evidenţelor Uniunii se aprobă de către Biroul executiv al Consiliului
Uniunii prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Uniunii.
Art. 117
(1)La nivelul Uniunii se ţin, în format electronic, şi următoarele registre şi evidente administrate de către CNARNN:
a)Registrul
naţional notarial de evidenţă a succesiunilor (RNNES), în care se
înregistrează cauzele succesorale privind cetăţenii români, străini sau
apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma cărora au rămas
bunuri în România;
b)Registrul
naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor (RNNEL), în care se
înregistrează toate actele de donaţie, dispoziţiile testamentare,
revocarea lor, precum şi retractarea revocării acestora;
c)Registrul
naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNNEOS), în
care se înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea,
respectiv la renunţarea la moştenire;
d)Registrul
naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora
(RNNEPR), în care se înregistrează procurile/mandatele date în scopul
încheierii de acte şi îndeplinirii de proceduri notariale, precum şi
actele de revocare a acestora;
e)Registrul
naţional notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), în care se
înscrie, pentru opozabilitate faţă de terţi, regimul matrimonial ales de
soţi;
f)Registrul
naţional notarial de evidenţă a creditorilor persoanelor fizice şi a
opoziţiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), în care se
înscriu, pentru opozabilitate faţă de terţi, cererile creditorilor cu
privire la creanţele pe carele au faţă de o persoană fizică;
g)Registrul
naţional de publicitate a maselor patrimoniale afectate exercitării în
mod individual a profesiei (RNPMP), în care se înscriu, în condiţiile
art. 33 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare (Codul civil), actele de constituire a maselor patrimoniale.
(2)Metodologia
privind organizarea şi funcţionarea registrelor prevăzute la alin. (1)
lit. a)-d), f) şi g), procedura de înscriere şi consultare a acestora,
precum şi costurile pentru serviciile furnizate de către CNARNN se
stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 3: Arhiva activităţii notariale
SUBSECŢIUNEA 31: A. Arhivele notariale
Art. 118
(1)Arhivele
notariale sunt constituite din totalitatea registrelor şi opiselor
notariale, a actelor notariale şi a documentelor în temeiul cărora
acestea au fost întocmite. Constituie arhive notariale şi totalitatea
registrelor şi opiselor notariale, a actelor notariale şi a documentelor
în temeiul cărora acestea au fost îndeplinite de fostele notariate de
stat în perioada 1950-1995.
(2)Uniunea,
Camerele şi birourile notariale au obligaţia să asigure integritatea
arhivei notariale, proprietate a statului, şi să aloce resursele
necesare pentru protejarea şi păstrarea acesteia în condiţii de
siguranţă.
(3)Notarii
publici au obligaţia de a organiza activităţile privind administrarea,
utilizarea şi protejarea documentelor pe baza normativelor elaborate de
către Uniune şi Camere şi avizate favorabil de Arhivele Naţionale.
(4)Notarii
publici pot solicita consultanţă de specialitate în domeniul arhivistic
notarial Camerei din care fac parte sau Uniunii, pentru organizarea
unor măsuri de conservare, asigurare şi protecţie a documentelor pe care
le deţin.
(5)În
caz de calamitate care a afectat arhiva notarială sau a provocat
dispariţia unor acte din arhivă, notarul public informează de îndată
Camera.
(6)Notarii
publici au obligaţia de a se supune controlului de specialitate al
Arhivelor Naţionale, Ministerului Justiţiei, Uniunii şi Camerei pentru
verificarea respectării prevederilor legale privind arhiva notarială, în
tot ciclul de viaţă al documentelor conservate.
Art. 119
(1)Notarii
publici sunt obligaţi să păstreze arhiva la sediul biroului notarial,
cu excepţia cazului în care s-a obţinut aprobarea Colegiului director al
Camerei de conservare a acesteia, în întregime sau parţial, într-un alt
spaţiu de arhivă.
(2)Spaţiul
destinat păstrării arhivei notariale trebuie să asigure conservarea
documentelor împotriva distrugerii, degradării, aducerii în stare de
neîntrebuinţare, sustragerii sau abandonului, fiind avizat în acest scop
de către Colegiul director al Camerei.
(3)Arhiva notarială poate fi conservată, cu avizul Colegiului director al Camerei, şi în depozitele de arhivă ale Camerei.
Art. 120
(1)Notarul
public răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului notarial
în condiţiile şi termenele stabilite de dispoziţiile legale privind
Fondul Arhivistic Naţional. Arhiva se află în păstrarea unui secretar
responsabil cu arhiva sau, după caz, a arhivarului angajat de notarul
public.
(2)Actele
notariale, înregistrările şi evidenţele biroului notarial se întocmesc
şi arhivează pe suport hârtie. Acestea vor putea fi ţinute şi pe suport
accesibil echipamentelor de prelucrare automată a datelor.
(3)Notarul
public ţine lucrările de registratură, secretariat şi arhivă, precum şi
o evidenţă financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul
său.
(4)La fiecare birou notarial se vor ţine, potrivit nomenclatorului arhivistic, mape şi dosare cu următoarele documente:
a)actele şi procedurile notariale întocmite;
b)actele privind activitatea administrativă, de personal şi financiar-contabilă.
Art. 121
(1)Actele
şi procedurile notariale prevăzute la art. 120 alin. (4) se vor
constitui în vederea arhivării în mape şi dosare după cum urmează:
a)mapa cu acte autentice şi documentaţia care a stat la baza acestora;
b)mapa
cu certificate de moştenitor, care cuprinde şi încheierea finală, în
original şi, după caz, copia legalizată a testamentului olograf,
procesul-verbal de constatare a stării materiale şi procesul-verbal de
validare a testamentului, în original, precum şi inventarul succesoral;
c)mapa
de alte soluţii în procedura succesorală, care cuprinde, în ordinea
soluţionării, celelalte soluţii date în cauzele succesorale;
d)dosarul
succesoral, care cuprinde certificatul de moştenitor, încheierea
finală, în original, şi documentaţia necesară soluţionării;
e)mapa
de divorţuri, care cuprinde încheierea privind soluţia pronunţată de
notarul public cu privire la cererea de divorţ şi, după caz, un exemplar
al certificatului de divorţ;
f)dosarul de divorţ, care cuprinde certificatul de divorţ, încheierea, în original, şi documentaţia necesară soluţionării;
g)mapele cu procedurile notariale şi actele neautentice, precum şi documentaţia care a stat la baza acestora;
h)mapele cu actele privind activitatea administrativă şi financiar-contabilă şi dosarele de personal.
(2)Mapele şi dosarele se constituie potrivit Nomenclatorului arhivistic şi Normelor arhivistice aprobate de Consiliul Uniunii.
Art. 122
În
funcţie de modul de ţinere a evidenţelor notariale la nivelul biroului
notarial individual sau al societăţii profesionale notariale, arhiva
notarială poate fi comună ori separată. în cazul dizolvării societăţii,
arhiva creată nu poate fi divizată sau fragmentată.
Art. 123
Pentru
emiterea avizului de funcţionare de către Colegiul director al Camerei
în vederea eliberării licenţei de funcţionare, biroul notarial va avea
cel puţin o încăpere destinată depozitării arhivei, care trebuie să
corespundă legislaţiei arhivistice.
Art. 124
(1)Actul
original şi documentele care au stat la baza acestuia nu pot fi scoase
din arhiva în care sunt păstrate decât în cazurile prevăzute de lege. În
condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului
notarului public pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop
de autoritatea judiciară competentă.
(2)Instanţa
nu va putea cere trimiterea în original a testamentelor depuse la
notarii publici sau a altor înscrisuri originale care se găsesc în
arhivele acestora. Se vor putea însă cere copii certificate ale
acestora. Cercetarea acestor înscrisuri, dacă este necesară, se va face,
cu citarea părţilor, de un judecător delegat sau, dacă înscrisul se
găseşte în altă localitate, prin comisie rogatorie, de către instanţa
respectivă.
(3)Prin
excepţie, când procedura verificării înscrisurilor o impune, instanţa
va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor
înscrisuri originale, depuse la notari publici pentru efectuarea
expertizei grafoscopice în laboratoarele de specialitate dacă expertiza
actului nu se poate efectua la sediul arhivei.
(4)Actele
notariale păstrate în original în arhivă se eliberează la cererea
instanţei de judecată sau a parchetului în legătură cu cauzele penale
aflate în curs, în condiţiile Codului de procedură penală.
Dacă actele notariale sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi
rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate ca false, cu obligaţia
comunicării notarului public a hotărârii sau a ordonanţei procurorului;
în caz contrar, actul se va restitui.
(5)Înscrisurile
care constituie probe într-un proces penal pot fi scoase temporar din
arhivele notariale numai la cererea procurorului sau a instanţei de
judecată, în condiţiile Codului de procedură penală, pe bază de proces-verbal încheiat cu persoana delegată în acest sens.
(6)Înaintea
scoaterii actului din arhiva notarială, notarul public face o copie
legalizată, care se arhivează în locul actului, până când acesta va fi
restituit în arhivă, operaţiune scutită de plata oricăror taxe şi
onorarii.
(7)Scoaterea
din arhivă a actelor notariale originale în orice alte cazuri şi
modalităţi este interzisă, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(8)Aceleaşi
obligaţii revin şi persoanelor care sunt depozitare ale arhivei sau
celor care acţionează cu titlu de custode provizoriu.
Art. 125
(1)Pentru
soluţionarea unor reclamaţii, sesizări sau, după caz, acte ori
proceduri notariale, Uniunea, Camerele, organul de control sau un notar
public pot solicita copii şi informaţii în legătură cu acestea, cel
căruia i s-a solicitat neputând opune secretul profesional cu privire la
conţinutul actului şi al documentaţiei acestuia.
(2)Cererea
de eliberare de copii ale unor înscrisuri sau de informaţii cu privire
la acestea se face în scris de către Uniune, Cameră ori notarul public
solicitant. Cererea trebuie să cuprindă menţiuni privind numărul de
înregistrare, semnătura şi sigiliul solicitantului şi se transmite prin
mijloace convenţionale de comunicare. Cel căruia i se adresează cererea
are obligaţia de a transmite, de îndată şi întocmai, cele solicitate, cu
excepţia testamentelor, care nu pot fi puse la dispoziţie fără dovada
decesului testatorului.
Art. 126
(1)Notarul
public este obligat să respecte dreptul părţilor actului notarial de a
lua cunoştinţă de documentele care le privesc, aflate într-un dosar
întocmit cu privire la acestea, şi de a obţine copii, certificate sau
extrase ale acestor documente.
(2)Notarul
public care deţine înscrisul ce face obiectul cererii prevăzute la
alin. (1) are obligaţia să soluţioneze cererea în cel mai scurt timp
posibil, iar în cazul în care refuză, să comunice în scris refuzul său
motivat.
(3)În
cazul în care notarul public refuză nejustificat eliberarea unei copii
sau informaţii din arhiva notarială, solicitantul se poate adresa
Camerei în vederea aprobării cererii de eliberare a înscrisului. Cererea
aprobată prin decizia Colegiului director al Camerei este obligatorie
pentru notarul public.
(4)Notarul
public trebuie să răspundă, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de
30 de zile, oricărei solicitări a Colegiului director al Camerei, a
Uniunii sau a organului de control, care vizează documente din arhiva
biroului.
(5)Aceleaşi
obligaţii revin şi notarilor publici ori Camerelor care sunt
depozitarii arhivei sau care acţionează în calitate de custode
provizoriu.
Art. 127
(1)Camerele
deţin depozite de arhivă în care notarii publici pot depune, spre
conservare şi administrare, arhiva notarială, integral sau parţial,
conform aprobării Colegiului director al Camerei.
(2)După
preluarea documentelor, Camera este obligată să respecte normele pentru
prelucrarea şi asigurarea datelor cu caracter personal şi să protejeze
interesele creatorului arhivei.
(3)Pentru administrarea şi protejarea arhivelor notariale, Camera are următoarele obligaţii:
a)să
amenajeze depozite de arhivă, care să asigure condiţii împotriva
distrugerii, degradării, aducerii în stare de neîntrebuinţare ori
sustragerii documentelor conservate, avizate de către Arhivele Naţionale
ale României, dotate cu sistemele de securitate necesare: sisteme
antiefracţie; sisteme de detecţie şi stingere a incendiilor; sisteme de
supraveghere video funcţionale;
b)să ia măsuri împotriva accesului neautorizat;
c)să
asigure condiţii de securitate maximă din punctul de vedere al
manipulării documentelor, pentru a asigura integritatea acestora şi
securitatea informaţiilor pe întreg ciclul de depozitare şi transfer;
d)să
supravegheze prestarea serviciilor, să asigure resursele umane,
materiale, instalaţiile, echipamentele sau altele asemenea, pentru
administrarea corectă a arhivei notariale;
e)să
se supună, în tot ciclul de viaţă al documentelor conservate,
controlului de specialitate al Uniunii, precum şi al Arhivelor Naţionale
ale României, pentru verificarea respectării prevederilor legale.
Art. 128
(1)În
condiţiile prevăzute de lege şi cu avizul Colegiului director al
Camerei, o arhivă notarială poate fi preluată integral sau parţial de
către un birou notarial din circumscripţia aceleiaşi judecătorii ori de
către Camera în a cărei rază teritorială a funcţionat sau funcţionează
notarul public care a creat arhiva respectivă.
(2)Arhiva
notarială poate fi transferată numai în custodia altui birou notarial
sau a Camerei. Sub sancţiunea ridicării licenţei de funcţionare, notarul
public nu poate transfera arhiva în custodia altei entităţi sau
persoane de drept public ori privat decât cele prevăzute în prezentul
alineat.
(3)Preluarea
în custodie a unei arhive notariale se face pe bază de proces-verbal de
predare-preluare, care va atesta starea documentelor şi numărul lor,
însoţit de inventarele documentelor aflate în arhivă, indicându-se şi
individualizându-se documentele care lipsesc. În caz de urgenţă,
predarea se poate face fără a se întocmi această documentaţie, care va
fi realizată de către noul deţinător.
(4)Până
la numirea unui custode provizoriu ori până la realizarea transferului
definitiv, Colegiul director al Camerei poate solicita punerea sub
sigiliu a arhivei care trebuie preluată în custodie.
(5)Orice
persoană obligată la predarea unei arhive notariale către custodele
stabilit trebuie să o predea acestuia de îndată ce avizul de numire a
custodelui i-a fost notificat. în executarea acestei obligaţii,
custodele desemnat poate solicita sprijinul organelor de ordine publică.
(6)Predarea
unei arhive notariale către un alt notar public din circumscripţia
aceleiaşi judecătorii vizează, în mod obligatoriu, toată arhiva
notarială care este în posesia notarului public. Nu este permis
transferul doar al unor părţi structurale din arhiva notarială predată.
(7)Arhiva
financiar-contabilă se poate preda în custodie, spre conservare, unui
alt birou notarial, Camerei sau organului fiscal competent.
(8)Cheltuielile
ocazionate de predarea în custodie a arhivei sunt în sarcina aceluia
care face predarea, cu excepţia cazurilor în care această operaţiune se
produce la încetarea calităţii de notar public.
Art. 129
(1)Arhiva notarială se preia în custodie definitivă în următoarele situaţii:
a)la încetarea calităţii notarului public;
b)la
schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care
îşi desfăşoară activitatea într-o localitate din cadrul aceleiaşi
circumscripţii sau din altă circumscripţie judecătorească;
c)în cazul abandonului sau al administrării defectuoase;
d)la cererea notarului public.
(2)Prin administrare defectuoasă se înţelege:
a)refuzuri
nejustificate de eliberare de copii din arhivă, de transmitere a
documentelor către instituţiile îndreptăţite a solicita informaţii şi
documente;
b)refuzuri
nejustificate de a soluţiona cererile de îndreptare a erorilor
materiale sau de completare a omisiunilor vădite din actele aflate în
arhiva gestionată;
c)neconstituirea mapelor conform Nomenclatorului arhivistic;
d)păstrarea arhivei într-un spaţiu necorespunzător sau impropriu volumului de activitate.
(3)În
cazul în care se constată administrarea defectuoasă a arhivei
notariale, Colegiul director al Camerei identifică şi dispune măsuri
concrete de remediere de către notarul publica neregularităţilor, precum
şi un termen rezonabil, raportat la măsurile dispuse, de îndeplinire a
acestora. Preluarea arhivei notariale în custodie definitivă se dispune
numai dacă notarul public nu remediază, în termenul stabilit,
neregularităţile constatate.
Art. 130
În
situaţiile prevăzute de art. 129 alin. (2), transferul arhivei
notariale se efectuează în cel mult 15 zile de la expirarea termenului
stabilit în condiţiile art. 129 alin. (3). Colegiul director al Camerei
poate acorda un termen suplimentar pentru transfer, dacă apreciază că
circumstanţele justifică prelungirea termenului.
Art. 131
Procedura
de preluare în custodie definitivă a arhivei notariale se stabileşte
prin Nomele de administrare a arhivelor notariale, care se aprobă prin
hotărâre a Consiliului Uniunii.
Art. 132
În
cazul în care, în urma controalelor de specialitate, se constată o
administrare defectuoasă a arhivei notariale, Colegiul director al
Camerei poate să numească un custode provizoriu al acelei arhive sau
poate hotărî transferul documentelor în custodia Camerei, cu respectarea
dispoziţiilor art. 129 alin. (3) şi ale art. 130.
Art. 133
Camera
poate percepe tarife pentru custodia asigurată, precum şi pentru
depozitarea şi administrarea documentelor. Cuantumul tarifelor şi
modalitatea de plată a acestora se stabilesc prin decizia Colegiului
director al Camerei.
Art. 134
(1)Arhivele notariale sunt proprietatea statului, iar activităţile arhivistice notariale sunt de utilitate şi de interes public.
(2)Pe
baza aprobării direcţiei competente a Arhivelor Naţionale, deţinătorii
de arhive notariale pot păstra şi după expirarea termenului de depunere
la Arhivele Naţionale ale României documente care fac parte din Fondul
Arhivistic Naţional, dacă acestea le sunt necesare în desfăşurarea
activităţii lor.
(3)Arhiva
notarială se păstrează în întregime, ca o singură unitate, evitându-se
fragmentarea sau existenţa separată a părţilor de fond, precum şi
includerea într-un fond a mai multor fonduri ori fragmente de fond.
(4)Documentele
notariale, odată intrate în depozitele Camerelor, nu mai pot fi retrase
din administrarea acestora, cu excepţia situaţiei în care au fost
predate în custodie pe termen limitat.
Art. 135
(1)În activitatea sa, notarul public utilizează:
a)sigilii
rotunde din cauciuc, cu stema României, cu un diametru de 35 mm, având
inscripţionate: denumirea ţării - România, numele, prenumele şi
calitatea de notar public, localitatea şi judeţul unde se află sediul
biroului notarial;
b)matriţe timbru sec, cuprinzând inscripţiile stabilite prin hotărârea Consiliului Uniunii;
c)ştampile
şi parafe, de diferite forme şi inscripţii, cu şi fără denumirea
biroului notarial şi/sau numele notarului public, specifice activităţii
notariale: ştampilă de legalizare copie; ştampilă antet birou; ştampilă
cu legenda "pagină neutilizată"; parafă cu numele, prenumele şi
calitatea de notar public.
(2)Notarul
public poate utiliza, în acelaşi timp, cel mult două sigilii notariale
cu stema României, care se confecţionează cu amprentă sigilară unicat
numai de Regia Autonomă "Monetăria Statului" şi se diferenţiază prin
numărul de steluţe din legendă.
(3)Sigiliile cu stema României, precum şi matriţele timbru sec se înregistrează înainte de utilizare în RNENP.
(4)Sigiliile cu stema României şi matriţele timbru sec se confecţionează în următoarele situaţii:
a)la numirea în funcţie a notarului public;
b)la schimbarea sau, după caz, modificarea numelui notarului public;
c)la schimbarea localităţii în care îşi are sediul biroul notarial;
d)în vederea înlocuirii celor uzate, pierdute sau sustrase.
(5)La
suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarului public îi revine
obligaţia predării de îndată Camerei a sigiliilor notariale şi a
matriţelor timbru sec utilizate în activitatea notarială, în vederea
păstrării acestora pe perioada suspendării.
(6)La
schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care
îşi desfăşoară activitatea într-o localitate din cadrul aceleiaşi
circumscripţii sau din altă circumscripţie judecătorească, notarului
public îi revine obligaţia predării, de îndată, Camerei a sigiliilor
notariale şi a matriţelor timbru sec utilizate în activitatea notarială,
în vederea păstrării acestora.
(7)Sigiliile
se scot din uz în situaţia în care devin ilizibile sau greu lizibile în
urma folosirii îndelungate, în cazul pierderii, sustragerii ori
deteriorării. Sigiliile se scot din uz, după caz, şi în următoarele
situaţii:
a)schimbarea numelui notarului public;
b)schimbarea denumirii biroului notarial, dacă se impune înlocuirea/modificarea;
c)schimbarea localităţii în care îşi are sediul biroul notarial.
(8)În
cazul încetării calităţii notarului public, sigiliile notariale şi
matriţele timbru sec se conservă pe o perioadă de 6 luni la Cameră, în
vederea finalizării formalităţilor financiar-contabile şi de resurse
umane, după care se casează conform dispoziţiilor legale.
(9)În cazul pierderii sau al sustragerii sigiliului cu stema României, notarii publici au următoarele obligaţii:
a)să înştiinţeze, în scris, imediat, Camera şi RNENP;
b)să
publice pierderea şi să declare nulitatea acestora în Monitorul Oficial
al României, Partea a III-a, şi într-un ziar de circulaţie locală şi
naţională, în termen de 10 zile;
c)să
înregistreze de îndată în RNENP modelul noului sigiliu, care va conţine
elemente de diferenţiere faţă de cel pierdut sau dispărut;
d)să încheie un proces-verbal în care să consemneze împrejurările pierderii.
(10)O
copie a procesului-verbal de constatare privind pierderea,
deteriorarea, sustragerea sau scoaterea din uz se înaintează RNENP,
pentru a fi luat în evidenţă.
Art. 136
(1)Uniunea
şi Camerele au sigilii proprii, confecţionate din cauciuc, care au
format rotund şi diametru de 35 mm, cu stema României, având
inscripţionate denumirea ţării - România şi denumirea entităţii.
(2)Uniunea,
precum şi fiecare Cameră pot utiliza, în acelaşi timp, mai multe
sigilii proprii cu stema României, care se vor confecţiona cu amprentă
sigilară unicat, numai la Regia Autonomă "Monetăria Statului". Sigiliile
Uniunii, precum şi sigiliile fiecărei Camere vor fi diferenţiate între
ele prin numărul de steluţe din legendă. Numărul sigiliilor care se vor
utiliza de către Uniune, precum şi de către fiecare Cameră se stabileşte
prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestor entităţi.
(3)Sigiliile
Uniunii şi ale Camerelor se înregistrează, înainte de utilizare, în
registrul propriu de evidenţă a sigiliilor, în care se vor înscrie şi
persoanele împuternicite să le utilizeze.
Art. 137
(1)Camera
şi sediile secundare ale acesteia vor avea arhivă proprie şi vor putea
deţine şi conserva atât arhiva fostelor notariate de stat, cât şi arhiva
birourilor notariale, conform aprobării Colegiului director al Camerei.
(2)Camerele
răspund de depozitarea şi conservarea arhivelor proprii în condiţiile
şi termenele stabilite de dispoziţiile legale privind Fondul Arhivistic
Naţional. Arhiva se află în păstrarea unui secretar responsabil cu
arhiva sau, după caz, a arhivarului angajat în acest scop.
(3)Arhivele
notariale transferate de către Cameră se organizează cu respectarea
identităţii şi a integrităţii fondurilor şi/sau a fragmentelor de
fonduri arhivistice preluate.
(4)Camerele
au obligaţia de a conserva şi administra arhivele preluate, în
condiţiile legii, putând elibera copii certificate de pe documentele
aflate în arhivă, în condiţiile normelor de administrare a arhivelor
notariale.
(5)Pentru
eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din
arhivele prevăzute la alin. (1), pentru îndreptarea erorilor materiale
sau completarea omisiunilor vădite, precum şi pentru reconstituirea
actelor notariale, Colegiul director al Camerei va desemna un notar
public.
(6)Pentru
eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive,
Colegiul director al Camerei va desemna un angajat cu studii juridice al
Camerei.
Art. 138
(1)Orice
informaţii cu privire la actele notariale păstrate în arhivele Camerei
sau ale birourilor notariale se eliberează numai persoanelor fizice şi
juridice care au calitatea de părţi ale actului juridic, succesorilor şi
reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifică un drept
sau un interes legitim, denumite în continuare persoane interesate.
(2)Informaţii
cu privire la existenţa testamentului se eliberează persoanelor
interesate numai după decesul testatorului, dovedit cu certificatul de
deces, cu excepţia cazurilor în care cererea este formulată de testator
însuşi.
Art. 139
(1)Camera
poate elibera certificate şi copii de pe documentele pe care le deţine,
la cererea formulată în nume propriu de către persoanele interesate,
fizice sau juridice, de drept public ori privat.
(2)Persoanele
interesate pot fi reprezentate în relaţia cu Camera de reprezentantul
legal, de o persoană împuternicită prin procură autentică ori de avocat,
în baza împuternicirii avocaţiale.
Art. 140
(1)Tarifele
pentru eliberarea copiilor certificate şi a copiilor simple, precum şi
scutirile sau reducerile de la plata acestui tarif se stabilesc prin
hotărâre a Consiliului Uniunii.
(2)Tariful perceput pentru eliberarea copiilor reprezintă venit din activitatea Camerei.
(3)La
solicitarea instituţiilor statului, Camerele vor elibera acestora,
gratuit, copii certificate de pe documentele aflate în arhivă.
Art. 141
(1)Arhivele
fostelor notariate de stat, create în perioada 1950-1995, deţinute de
judecătorii sau de alte instituţii, cu excepţia celor deţinute de
Arhivele Naţionale ale României, se predau Camerei din circumscripţia
curţii de apel în care se află judecătoria sau instituţia deţinătoare.
(2)Camerele
vor proceda la preluarea şi prelucrarea arhivelor prevăzute la alin.
(1) în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.
(3)Preluarea
arhivelor se face pe bază de procese-verbale de predare-preluare,
însoţite de inventare arhivistice semnate de notarii publici desemnaţi
de Camere şi de conducătorul instituţiei care deţine arhiva.
(4)Cheltuielile de inventariere şi de preluare sunt suportate de Camere.
(5)La
solicitarea instituţiilor statului, Camerele vor elibera acestora,
gratuit, copii certificate de pe documentele aflate în arhivă.
Art. 142
Arhiva
Uniunii şi a entităţilor subordonate se păstrează în condiţiile şi pe
duratele stabilite de dispoziţiile legale privind Fondul Arhivistic
Naţional.
SUBSECŢIUNEA 31: B. Arhivele de interes notarial
SECŢIUNEA 9: Camera Notarilor Publici
Art. 143
(1)Fiecare
Cameră are un regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de
Adunarea generală a Camerei pe baza regulamentului-cadru de organizare
şi funcţionare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2)În
îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită şi pentru
serviciile prestate, Camera poate desfăşura, în condiţiile stabilite de
către Colegiul director al Camerei şi cu respectarea legislaţiei în
vigoare, activităţi generatoare de venituri proprii.
Art. 144
Sediile secundare ale Camerei nu au personalitate juridică şi utilizează şi deţin sigilii şi evidenţe proprii.
Art. 145
Fiecare Cameră are pagină de internet, care cuprinde, cel puţin, următoarele informaţii publice:
a)adresele de contact ale tuturor sediilor Camerei şi programul de lucru al fiecăruia dintre acestea;
b)programul de audienţe;
c)tabloul
notarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în Camera respectivă,
care cuprinde datele de contact ale notarilor publici şi programul de
lucru al biroului notarial;
d)modificările
intervenite în modul de desfăşurare a activităţii notarilor publici
(concediu de odihnă sau medical, suspendare, încetarea calităţii etc.);
e)lista facultativă a arbitrilor aprobaţi de Colegiul director al Camerei;
f)lista experţilor evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care evaluează bunurile scoase la licitaţie;
g)informaţii privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor;
h)informaţii privind locul păstrării şi gestionarul arhivelor notariale;
i)informaţii
cu privire la organizarea examenelor şi concursurilor de notar stagiar,
de notar public sau de schimbare a sediilor birourilor notariale;
j)alte informaţii apreciate de Colegiul director al Camerei ca fiind de interes public.
Art. 146
(1)Modul
de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj de pe lângă fiecare
Cameră, precum şi organele de conducere ale acesteia se stabilesc prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj, aprobat
de Camere, pe baza regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
Curţii de arbitraj, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2)Modul
de organizare şi funcţionare a activităţii de arbitraj şi licitaţii de
la nivelul Camerei se stabileşte prin regulamente proprii, aprobate de
colegiile directoare ale Camerelor pe baza regulamentului-cadru aprobat
de Consiliul Uniunii cu privire la aceste activităţi.
Art. 147
Procedura
alegerii organelor de conducere ale Camerei şi Uniunii se face în
condiţiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare şi
funcţionare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.
Art. 148
(1)Adunarea
generală a Camerei se întruneşte de cel puţin două ori pe an, la
convocarea preşedintelui Colegiului director al Camerei. În anul în care
se organizează alegerea organelor de conducere ale Camerei şi Uniunii,
Adunarea generală a Camerei se întruneşte în şedinţe de cel puţin 3 ori
pe an, una dintre acestea fiind destinată alegerilor.
(2)În
cazul în care preşedintele refuză convocarea şedinţei, Colegiul
director al Camerei poate convoca Adunarea generală ordinară sau
extraordinară, după caz.
(3)Adunarea
generală a Camerei se convoacă de către preşedinte sau de Colegiul
director al Camerei la solicitarea scrisă a Biroului executiv al
Consiliului Uniunii sau a cel puţin unei treimi din numărul notarilor
publici cu drept de vot în Adunarea generală a Camerei, în condiţiile
stabilite prin statut.
(4)În
îndeplinirea atribuţiilor sale, Adunarea generală a Camerei adoptă, cu
majoritatea simplă a membrilor prezenţi, hotărâri obligatorii pentru
toţi notarii publici.
(5)Împotriva
hotărârii Adunării generale a Camerei se poate formula plângere la
Consiliul Uniunii în termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea
Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanţa de judecată competentă
în condiţiile legii.
Art. 149
Prezenţa notarilor publici la adunările generale este obligatorie.
Art. 150
(1)Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi cu drept de vot.
(2)Notarul public suspendat nu poate participa, cu drept de vot, la Adunarea generală a Camerei.
(3)În
cazul în care nu este legal constituită din lipsa cvorumului, se
convoacă o nouă Adunare generală a Camerei în condiţiile stabilite prin
statut. Adunarea generală a Camerei astfel convocată este legal
constituită în prezenţa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor
săi.
Art. 151
(1)Colegiul
director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare cel puţin o dată
pe lună, la convocarea preşedintelui Colegiului sau, în lipsa acestuia, a
vicepreşedintelui.
(2)În
caz de refuz al preşedintelui sau vicepreşedintelui, Colegiul director
al Camerei se poate convoca de către majoritatea membrilor acestuia.
Colegiul director al Camerei se poate convoca şi la solicitarea scrisă a
Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(3)Convocarea Colegiului director al Camerei se face, în toate cazurile, în condiţiile stabilite prin statut.
(4)În
îndeplinirea atribuţiilor sale, Colegiul director al Camerei adoptă
decizii, obligatorii pentru toţi notarii publici din Cameră, cu
majoritatea simplă a membrilor săi. În situaţii urgente, Colegiul
director al Camerei poate adopta decizii prin exprimarea votului, în
scris şi, după caz, pe baza materialelor şi proiectelor de decizii
transmise de către preşedintele Colegiului director al Camerei.
Transmiterea materialelor şi, ulterior, a votului exprimat se face prin
mijloace convenţionale de comunicare, ce asigură dovada transmiterii şi,
respectiv, a primirii.
(5)Împotriva
deciziei Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la
Adunarea generală a Camerei în termen de 15 zile de la adoptare.
Hotărârea Adunării generale a Camerei poate fi atacată la instanţa de
judecată competentă, în condiţiile legii.
(6)Prezenţa membrilor la şedinţele Colegiului director al Camerei este obligatorie.
Art. 152
(1)Colegiul director al Camerei este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi.
(2)În
cazul în care Colegiul director al Camerei nu este legal constituit din
lipsa cvorumului necesar, se face o nouă convocare a Colegiului
director al Camerei în condiţiile stabilite prin statut. Colegiul
director al Camerei astfel convocat este legal constituit în prezenţa a
cel puţin jumătate din numărul membrilor săi.
Art. 153
(1)La
şedinţele Colegiului director al Camerei se convoacă şi reprezentantul
sau, după caz, reprezentanţii Camerei în Consiliul Uniunii.
(2)Preşedintele,
prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii pot să convoace
Colegiul director al Camerei şi pot participa la orice şedinţă a
Colegiului director al Camerei.
(3)La şedinţele Colegiului director al Camerei este obligatorie prezenţa reprezentanţilor acesteia în Consiliul Uniunii.
Art. 154
La
şedinţele Colegiului director al Camerei, pe lângă personalul de
specialitate al Camerei desemnat în acest sens, pot participa, ca urmare
a solicitării sau convocării de către preşedintele Colegiului, ori de
câte ori consideră necesar, şi alţi notari publici sau specialişti.
Art. 155
La
începutul fiecărui an, Colegiul director al Camerei înaintează
Consiliului Uniunii o informare cu privire la activitatea desfăşurată în
anul precedent.
Art. 156
(1)În
îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele Colegiului director al
Camerei emite dispoziţii obligatorii pentru toţi notarii publici din
Cameră.
(2)Împotriva
dispoziţiei preşedintelui Colegiului director al Camerei se poate
formula plângere la Biroul executiv al Consiliului Uniunii în termen de
15 zile de la comunicare. Decizia Biroului executiv al Consiliului
Uniunii poate fi atacată la instanţa de judecată competentă, în
condiţiile legii.
Art. 157
În
lipsa preşedintelui Colegiului director al Camerei, situaţie adusă la
cunoştinţa Colegiului, atribuţiile preşedintelui sunt preluate, de
drept, de către vicepreşedintele Colegiului director al Camerei, până la
încetarea situaţiei care a determinat absenţa.
Art. 158
(1)Pentru
soluţionarea petiţiilor, preşedintele Colegiului director al Camerei
poate solicita note explicative notarilor publici sau notarilor stagiari
împotriva cărora au fost formulate plângeri şi, în funcţie de cele
constatate, în limita atribuţiilor stabilite de lege, dispune măsurile
corespunzătoare.
(2)Preşedintele
poate delega atribuţia de soluţionare a plângerilor formulate împotriva
notarilor publici sau a notarilor stagiari vicepreşedintelui ori unui
alt membru al Colegiului director al Camerei.
SECŢIUNEA 10: Organizarea şi funcţionarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
SUBSECŢIUNEA 1: Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Art. 159
În
îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită şi pentru
serviciile prestate, Uniunea poate desfăşura, în condiţiile stabilite de
către Consiliul Uniunii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare,
activităţi generatoare de venituri proprii.
Art. 160
Uniunea are pagină proprie de internet, care va cuprinde, cel puţin, următoarele informaţii publice:
a)adresele de contact ale tuturor sediilor Camerelor şi programul de lucru;
b)programul de audienţe;
c)tabloul notarilor publici, datele de contact ale acestora, precum şi programul de lucru al birourilor notariale;
d)lista facultativă a arbitrilor aprobaţi de colegiile directoare ale Camerelor;
e)lista cu experţii evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care evaluează bunurile scoase la licitaţie;
f)date privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor;
g)date cu privire la locul păstrării şi gestionarul arhivelor notariale;
h)date
cu privire la organizarea examenelor şi concursurilor de notar stagiar
sau notar public, precum şi a concursurilor de schimbări de sedii;
i)alte date apreciate de Biroul executiv al Consiliului Uniunii ca fiind de interes public.
Art. 161
Organele de conducere ale Uniunii sunt;
a)Congresul;
b)Consiliul Uniunii;
c)Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d)preşedintele Uniunii.
Art. 162
(1)Delegaţi
cu drept de vot la Congres sunt notarii publici aleşi într-o funcţie
eligibilă la nivelul Camerei şi al Uniunii, la care se adaugă
reprezentanţii aleşi de Adunarea generală a Camerei pe durata unui
mandat, în limita normei de reprezentare prevăzute de lege. Prezenţa
delegaţilor la Congres este obligatorie.
(2)La
calculul normei de reprezentare pentru alegerea reprezentanţilor
Camerelor la Congres, precum şi în Consiliul Uniunii se va avea în
vedere numărul notarilor publici în funcţie la sfârşitul lunii
anterioare organizării alegerilor, potrivit procedurii stabilite prin
regulament aprobat de Consiliul Uniunii.
Art. 163
Împotriva hotărârilor Congresului se poate formula plângere la instanţa de judecată competentă în condiţiile legii.
Art. 164
Procedura alegerii organelor de conducere ale Uniunii se stabileşte prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii.
Art. 165
Reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii îşi exprimă votul având în vedere respectarea intereselor legitime ale profesiei.
Art. 166
Prezenţa membrilor la şedinţele Consiliului Uniunii este obligatorie.
Art. 167
Reprezentanţii
Camerelor în Consiliului Uniunii au obligaţia consultării şi informării
permanente a Colegiului director al Camerei reprezentate cu privire la
activitatea desfăşurată sau care urmează să se desfăşoare la fiecare
şedinţă a Consiliului Uniunii.
Art. 168
Membrii Consiliului Uniunii răspund individual pentru votul exprimat în această calitate.
Art. 169
Reprezentanţii
Camerelor în Consiliului Uniunii au obligaţia informării anuale a
Adunării generale a Camerei cu privire la activitatea desfăşurată în
Consiliului Uniunii.
Art. 170
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Uniunii adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru Camere şi notari publici.
(2)Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula plângere la instanţa de judecată în condiţiile legii.
Art. 171
În
situaţii urgente, Consiliul Uniunii poate adopta hotărâri prin
întrunirea în şedinţă prin intermediul sistemului de videoconferinţă
sau, fără a fi întrunit în şedinţă, prin vot exprimat prin
corespondenţă. În acest din urmă caz, fiecare membru îşi va exprima
votul în scris pe baza materialelor şi proiectelor de hotărâri transmise
de către preşedintele Uniunii. Transmiterea materialelor şi, ulterior, a
votului exprimat se face prin unul dintre mijloacele convenţionale de
comunicare, care face dovada transmiterii şi, respectiv, primirii
acestora.
Art. 172
La
şedinţele Consiliului Uniunii participă personalul de specialitate al
Uniunii, desemnat în acest sens, şi, ori de câte ori este necesar, alţi
notari publici sau specialişti, convocaţi de către preşedintele
Consiliului.
Art. 173
Consiliul
Uniunii înaintează ministrului justiţiei, la începutul fiecărui an, o
informare detaliată cu privire la activitatea notarială desfăşurată în
anul precedent, care cuprinde date statistice, aspecte rezultate din
verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor
constatate, precum şi, dacă este cazul, propuneri de îmbunătăţire a
activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.
Art. 174
(1)Biroul
executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte în şedinţe ordinare cel
puţin o dată pe lună, la convocarea preşedintelui Uniunii sau, în lipsa
acestuia, a prim - vicepreşedintelui ori, după caz, a unuia dintre
vicepreşedinţi, în condiţiile stabilite prin statut.
(2)Biroul
executiv al Consiliului Uniunii funcţionează legal în prezenţa
majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii cu majoritatea simplă a
voturilor celor prezenţi.
(3)În
cazul în care Biroul executiv al Consiliului Uniunii nu este legal
constituit din lipsa cvorumului necesar, se convoacă o nouă şedinţă în
condiţiile stabilite prin statut.
(4)În
îndeplinirea atribuţiilor legale, Biroul executiv al Consiliului
Uniunii adoptă, în condiţiile prevăzute de art. 58 alin. (5) din lege,
decizii obligatorii pentru Camere şi notarii publici. În caz de
egalitate de voturi, votul se reia.
(5)Prezenţa membrilor la şedinţele Biroului executiv al Consiliului Uniunii este obligatorie.
(6)La
şedinţele Biroului executiv al Consiliului Uniunii participă personalul
de specialitate al Uniunii, desemnat în acest sens, şi, ori de câte ori
este necesar, şi alţi notari publici sau specialişti, convocaţi de
către preşedinte.
Art. 175
Pentru
situaţii urgente, Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate adopta
hotărâri prin întrunirea în şedinţă prin intermediul sistemului de
videoconferinţă sau, fără a fi întrunit în şedinţă, prin vot exprimat
prin corespondenţă. În acest din urmă caz, fiecare membru îşi va exprima
votul în scris pe baza materialelor şi proiectelor de decizii transmise
de către preşedintele Uniunii. Transmiterea materialelor şi, ulterior, a
votului exprimat se va face prin unul dintre mijloacele convenţionale
de comunicare care fac dovada transmiterii şi, respectiv, primirii.
Art. 176
(1)În îndeplinirea atribuţiilor legale, preşedintele Uniunii emite dispoziţii obligatorii.
(2)Împotriva
dispoziţiei preşedintelui se poate formula plângere, în termen de 15
zile de la comunicare, la Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacată la
instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.
Art. 177
(1)În
lipsa preşedintelui, situaţie adusă la cunoştinţa Consiliului Uniunii,
atribuţiile acestuia sunt preluate, de drept, de către
prim-vicepreşedintele Uniunii, până la încetarea acestei situaţii. În
cazul în care prim-vicepreşedintele se află în imposibilitatea
exercitării atribuţiilor, atribuţiile preşedintelui sunt preluate de
către unul dintre vicepreşedinţi, delegat în acest sens de către
preşedinte.
(2)Ori
de câte ori preşedintele, prim-vicepreşedintele sau vicepreşedinţii se
află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, acestora le revine
obligaţia de a comunica Uniunii motivele şi durata pentru care nu îşi
pot exercita atribuţiile.
(3)Pentru
soluţionarea petiţiilor, preşedintele poate solicita note explicative
notarilor publici sau notarilor stagiari împotriva cărora au fost
formulate plângerile şi, în funcţie de cele constatate, dispune măsurile
corespunzătoare.
(4)Preşedintele
poate delega atribuţia prevăzută la alin. (3), precum şi alte atribuţii
prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor sau unui alt membru al
Consiliului Uniunii.
Art. 178
Organizarea
şi funcţionarea redacţiei Buletinul Notarilor Publici, a comisiilor de
specialitate ale Consiliului Uniunii, a aparatului de specialitate şi
administrativ al Uniunii, a RNENP şi a altor entităţi care se
înfiinţează la nivelul Uniunii se stabilesc prin regulamente aprobate
prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 2: Casa de Asigurări a Notarilor Publici
Art. 179
(1)Casa
de Asigurări se organizează şi funcţionează pe baza statutului
acesteia, aprobat în condiţiile legii de către Consiliul Uniunii.
(2)Casa
de Asigurări este condusă de un consiliu de administraţie numit de
către Consiliul Uniunii dintre notarii publici propuşi de către Camere.
Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte, desemnat dintre
membrii acestuia de către Consiliul Uniunii.
(3)Numărul
membrilor consiliului de administraţie, precum şi modul de desemnare a
acestora şi a preşedintelui se stabilesc prin statutul Casei de
Asigurări.
(4)La
şedinţele consiliului de administraţie participă personalul de
specialitate al Casei de Asigurări, desemnat în acest sens, şi, ori de
câte ori este necesar, şi alţi notari publici sau specialişti, convocaţi
de către preşedinte.
Art. 180
(1)Înainte
de începerea activităţii, notarul public este obligat, sub sancţiunea
neemiterii licenţei de funcţionare, să încheie contractul de asigurare
cu Casa de Asigurări, devenind astfel membru al acesteia.
(2)Pe
perioada exercitării funcţiei, notarul public este obligat, sub
sancţiunea retragerii licenţei de funcţionare, să achite anual costul
poliţei de asigurare, în condiţiile stabilite prin contractul de
asigurare.
(3)La
data retragerii licenţei de funcţionare, contractul de asigurare
încetează sau se suspendă, după caz, în funcţie de încetarea sau,
respectiv, suspendarea calităţii de notar public.
Art. 181
Anual,
la emiterea poliţei de asigurare, Casa de Asigurări va solicita Uniunii
informaţii cu privire la conduita profesională a notarului public, iar
în funcţie şi de aceasta, se va întocmi fişa de evaluare de risc
profesional a notarului public, pe baza căreia se vor stabili, în
condiţiile statutului, de către consiliul de administraţie, cuantumul
anual al primei de asigurare, suma asigurată obligatorie,
obligativitatea reîntregirii sumei maxime asigurate şi, corelativ, plata
primei de asigurare, precum şi felul poliţei de asigurare.
Art. 182
Nu
intră în categoria riscurilor asigurate de Casa de Asigurări
activităţile desfăşurate de notarii publici în calitate de fiduciari
şi/sau lichidatori desemnaţi de părţi.
Art. 183
(1)La nivelul Casei de Asigurări se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul
general de corespondenţă şi mapele cuprinzând documentele înregistrate
în acesta, în care se înregistrează toate documentele care nu se
regăsesc în celelalte registre;
b)registrul
de asigurare profesională obligatorie, în care se înregistrează
contractele de asigurare ale notarilor publici şi se menţionează
cuantumul poliţei, riscul asigurat, despăgubirile plătite în numele
notarului public asigurat, mapele cuprinzând documentele înregistrate în
acestea, precum şi fişa de evaluare a riscului profesional;
c)registrul de evidenţă a litigiilor în care este parte Casa de Asigurări şi soluţiile pronunţate;
d)registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie;
e)registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Casei de Asigurări;
f)registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor consiliului de administraţie;
g)registrul
de control, în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune,
precum şi mapele cu actele de control aferente acestora;
h)registrul de audienţe;
i)registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Casa de Asigurări şi a facturilor emise de furnizori;
j)registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele aferente acestora;
k)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
l)orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.
(2)Procedura
şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor prevăzute la
alin. (1) se aprobă de către Consiliul Uniunii, prin regulament.
SUBSECŢIUNEA 3: Institutul Notarial Român
Art. 184
INR
se organizează şi funcţionează pe baza statutului şi regulamentului
propriu, aprobate, în condiţiile legii, de către Consiliul Uniunii.
Art. 185
(1)INR
este condus de un Consiliu director. Membrii Consiliului director sunt
numiţi în condiţiile stabilite prin statutul şi regulamentul INR-ului.
(2)În
subordinea preşedintelui INR funcţionează un Consiliu ştiinţific în
condiţiile stabilite prin statutul şi regulamentul INR-ului.
(3)Numărul
membrilor Consiliului director, ai Consiliului ştiinţific, precum şi
modul de desemnare a acestora se stabilesc prin statutul şi regulamentul
INR-ului.
(4)La
şedinţele Consiliului director sau ale Consiliului ştiinţific participă
personalul de specialitate al INR, desemnat în acest sens, şi, ori de
câte ori este necesar, şi alţi notari publici sau specialişti, convocaţi
de către preşedinte.
Art. 186
(1)Formarea
profesională iniţială a notarilor stagiari, formarea profesională
continuă a notarilor publici, precum şi pregătirea celorlalţi
beneficiari prevăzuţi de lege se fac în condiţiile stabilite de
Consiliul Uniunii, la propunerea Consiliului ştiinţific, avizată de
Consiliul director al INR.
(2)Notarii
publici în funcţie şi personalul de specialitate al birourilor
notariale, al Camerelor şi al Uniunii au obligaţia să participe, cel
puţin o dată la 3 ani, la cursurile de formare profesională organizate
de INR.
(3)Cheltuielile
cu participarea notarilor publici în funcţie şi a personalului de
specialitate al birourilor notariale la cursurile organizate de INR se
suportă de către biroul notarial şi sunt deductibile.
(4)Pentru
personalul de specialitate al Uniunii şi al Camerelor, costul
cursurilor organizate de INR se suportă de către Uniune, respectiv de
către fiecare Cameră, din bugetele acestora.
Art. 187
(1)La nivelul INR se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul
general de corespondenţă, în care se înregistrează documentele care nu
se regăsesc în celelalte registre, şi mapele cuprinzând documentele
înregistrate în acesta;
b)registrul
cursanţilor, cuprinzând evidenţa notarilor stagiari, a notarilor
publici şi a celorlalte persoane care au urmat cursurile de formare
iniţială sau formare profesională continuă, precum şi mapele cuprinzând
documentele înregistrate în acesta;
c)registrul de evidenţă a hotărârilor Consiliului director;
d)registrul de evidenţă a deciziilor Consiliului ştiinţific;
e)registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui INR;
f)registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor Consiliului director şi ale Consiliului ştiinţific;
g)registrul
de control în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune,
precum şi mapele cu actele de control aferente acestora;
h)registrul de audienţe;
i)registrul de evidenţă a contractelor încheiate de INR şi a facturilor emise de INR sau furnizori;
j)registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele aferente acestora;
k)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
l)orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.
(2)Procedura şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor se aprobă de către Consiliul Uniunii prin regulament.
SUBSECŢIUNEA 4: Casa de Pensii a Notarilor Publici
Art. 188
(1)Casa
de Pensii a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de Pensii,
se organizează şi funcţionează pe baza statutului şi regulamentului
acesteia, aprobate în condiţiile legii de către Consiliul Uniunii.
(2)Casa de Pensii este condusă de un consiliu de administraţie.
(3)Numărul
membrilor consiliului de administraţie, modul de desemnare a acestora,
precum şi a preşedintelui se stabilesc prin statutul şi regulamentul
Casei de Pensii.
(4)La
şedinţele consiliului de administraţie, pe lângă personalul de
specialitate al Casei de Pensii, desemnat în acest sens, vor participa,
ori de câte ori este necesar, şi alţi notari publici sau specialişti, ca
urmare a convocării sau solicitării făcute de către preşedinte.
Art. 189
La nivelul Casei de Pensii se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul
general de corespondenţă, în care se înregistrează documentele care nu
se regăsesc în celelalte registre şi mapele cuprinzând documentele
înregistrate în acesta;
b)registrul naţional al asiguraţilor şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
c)registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie;
d)registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Casei de Pensii;
e)registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor consiliului de administraţie;
f)registrul
de control în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune,
precum şi mapele cu actele de control aferente acestora;
g)registrul de audienţe;
h)registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Casa de Pensii şi a facturilor emise de furnizori;
i)registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele aferente acestora;
j)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
k)orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.
Art. 190
Procedura şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor se aprobă de către Consiliul Uniunii prin regulament.
SUBSECŢIUNEA 5: Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale
Art. 191
CNARNN
se organizează şi funcţionează în condiţiile stabilite de regulamentul
acestuia, aprobat în condiţiile legii, de către Biroul executiv al
Consiliului Uniunii.
Art. 192
(1)CNARNN
este condus de o Comisie de experţi, formată din notari publici şi
specialişti. Membrii Comisiei de experţi sunt numiţi de către Biroul
executiv al Consiliului Uniunii. Comisia de experţi este condusă de un
preşedinte, desemnat dintre membrii săi de către Biroul executiv al
Consiliului Uniunii.
(2)Numărul
membrilor Comisiei de experţi, modul de desemnare a acestora, precum şi
a preşedintelui comisiei se stabilesc prin regulamentul CNARNN.
(3)La
şedinţele Comisiei de experţi participă personalul de specialitate al
CNARNN desemnat în acest sens şi, ori de câte ori este necesar, alţi
notari publici sau specialişti, convocaţi de către preşedinte.
Art. 193
(1)Pentru serviciile prestate, CNARNN se înregistrează cu activitate economică la organul fiscal competent.
(2)La
data intrării în vigoare a prezentului regulament, activitatea
Societăţii Comerciale "Infonot Systems" - S.R.L. este preluată integral
de către CNARNN în condiţiile stabilite prin regulamentul acestuia.
Art. 194
(1)La
nivelul CNARNN se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie,
registrele naţionale notariale prevăzute la art. 163 din lege, precum şi
următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul
general de corespondenţă, în care se înregistrează toate documentele
care nu se înregistrează în celelalte registre, şi mapele cuprinzând
documentele înregistrate în acesta;
b)registrul de evidenţă a hotărârilor Comisiei de experţi;
c)registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Comisiei de experţi;
d)registrul de evidenţă a stenogramelor sau proceselor - verbale ale şedinţelor Comisiei de experţi;
e)registrul
de control, în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune,
precum şi mapele cu actele de control aferente acestora;
f)registrul de audienţe;
g)registrul de evidenţă a contractelor încheiate de CNARNN şi a facturilor emise de centru şi de furnizori;
h)registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele aferente acestora;
i)registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
j)orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.
(2)Procedura
şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor se aprobă de
către Biroul executiv al Consiliului Uniunii prin regulament.
SECŢIUNEA 11: Răspunderea civilă şi disciplinară a notarilor publici
SUBSECŢIUNEA 1: Răspunderea civilă
Art. 195
(1)Răspunderea
civilă a notarului public poate fi angajată în condiţiile legii civile,
pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale, atunci când acesta a
cauzat, cu vinovăţie, sub forma relei-credinţe, un prejudiciu, stabilit
prin hotărâre judecătorească definitivă.
(2)Asigurarea
de răspundere civilă a notarilor publici garantează plata prejudiciului
în limita sumei asigurate stabilite prin contractul încheiat de notarul
public, în condiţiile legii, cu Casa de Asigurări.
(3)Procedura
prin care Casa de Asigurări acordă despăgubirile se stabileşte prin
statutul şi regulamentul acesteia, aprobate de Consiliul Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 2: Răspunderea disciplinară
Art. 196
Răspunderea
disciplinară a notarului public intervine numai pentru săvârşirea unei
fapte care constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii şi ale
prezentului regulament, constatată de către Consiliul de disciplină.
Art. 197
(1)Consiliul de disciplină este compus din câte un reprezentant al fiecărei Camere.
(2)Consiliul de disciplină are un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi cu votul majorităţii membrilor săi.
(3)Membrii
Consiliului de disciplină pot fi numai notarii publici în funcţie,
care, la data validării de către Congres a alegerii lor, au împlinit
minimum 10 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, dar nu
mai puţin de 5 ani în funcţia de notar public.
(4)Notarul
public care, în unul dintre ultimii 5 ani, a fost sancţionat
disciplinar sau nu se bucură de o bună reputaţie morală şi profesională
nu poate dobândi şi deţine calitatea de membru al Consiliului de
disciplină.
Art. 198
(1)Consiliul de disciplină are următoarele atribuţii:
a)judecarea acţiunilor disciplinare exercitate împotriva notarilor publici;
b)constatarea
îndeplinirii sau neîndeplinirii de către notarul public a condiţiei
bunei reputaţii şi, după caz, formularea propunerii de încetare a
calităţii de notar public.
(2)În îndeplinirea atribuţiilor, Consiliul de disciplină este independent.
Art. 199
Acţiunea
disciplinară se exercită de către ministrul justiţiei, preşedintele
Uniunii sau Colegiul director al Camerei şi se judecă de către Consiliul
de disciplină, în condiţiile legii, ale prezentului regulament, precum
şi ale regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
Art. 200
Atât
în cadrul cercetării prealabile, cât şi în procedura de judecare a
acţiunii disciplinare de către Consiliul de disciplină, termenele
acordate nu pot fi mai mari de 15 zile, cu excepţiile prevăzute de lege.
Art. 201
Încadrarea
faptei săvârşite de notarul public ca fiind abatere disciplinară,
precum şi individualizarea sancţiunii disciplinare sunt de competenţa
exclusivă a organului care soluţionează acţiunea disciplinară.
Art. 202
(1)În vederea exercitării acţiunii disciplinare, cercetarea prealabilă este obligatorie.
(2)În
cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date
concludente din care se poate aprecia asupra existenţei sau inexistenţei
vinovăţiei care atrage răspunderea disciplinară. Ascultarea şi
verificarea apărărilor notarului public cercetat sunt obligatorii.
Refuzul notarului public cercetat de a face declaraţii ori de a se
prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică
încheierea cercetării. Notarul public cercetat are dreptul să cunoască
toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
(3)După
efectuarea cercetării prealabile, ministrul justiţiei sau, după caz,
preşedintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei dispune cu privire
la exercitarea acţiunii disciplinare.
Art. 203
(1)Cererea
prin care se promovează acţiunea disciplinară cuprinde: elementele de
identificare ale părţilor, descrierea faptei săvârşite de către notarul
public, arătarea dovezilor pe care se întemeiază acţiunea, menţiunea cu
privire la efectuarea cercetării prealabile, motivarea în drept,
propunerea sancţiunii disciplinare, semnătura titularului acţiunii,
precum şi alte elemente relevante în soluţionarea cauzei.
(2)La
acţiunea disciplinară se ataşează dovada efectuării cercetării
prealabile şi, după caz, actul de control, precum şi, dacă este cazul,
sesizarea pe baza căreia s-a declanşat acţiunea disciplinară.
Art. 204
În
căile de atac formulate împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină
au calitate procesuală titularul acţiunii şi notarul public.
Art. 205
Consiliul
de disciplină suspendă acţiunea disciplinară în cazul în care există o
cauză penală în curs de soluţionare pentru aceeaşi faptă pentru care s-a
exercitat acţiunea disciplinară. Notarul public este obligat să
informeze, de îndată, Consiliul de disciplină că a fost soluţionat
definitiv procesul penal, în vederea repunerii pe rol şi soluţionării
acţiunii disciplinare.
Art. 206
(1)Exercitarea
acţiunii disciplinare împotriva unui notar public care este ales sau
numit într-o funcţie administrativă, de execuţie sau de conducere, în
cadrul organizaţiei profesionale, atrage suspendarea de drept din
exerciţiul funcţiilor deţinute la nivelul organizaţiei profesionale,
până la soluţionarea acţiunii disciplinare. Consiliul Uniunii constată
că a intervenit suspendarea.
(2)În
situaţia în care hotărârea de sancţionare a rămas definitivă, notarul
public este revocat din funcţiile administrative în care a fost numit şi
îi încetează de drept mandatul din funcţia în care a fost ales.
Consiliul Uniunii constată încetarea mandatului.
(3)Hotărârea rămasă definitivă se înaintează de către Consiliul de disciplină organului competent să dispună revocarea.
Art. 207
(1)Verificările
referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie se
efectuează din oficiu sau ca urmare a unei sesizări scrise depuse la
Ministerul Justiţiei, Uniune sau Camera din care face parte notarul
public. Sesizarea cuprinde elementele de identificare ale notarului
public, descrierea faptelor de natură a afecta buna reputaţie a
acestuia, dovezile pe care se sprijină sesizarea, precum şi datele de
identificare ale petentului şi semnătura acestuia.
(2)În
vederea întocmirii raportului de inspecţie, inspectorii din cadrul
Ministerului Justiţiei sau al Uniunii procedează la verificarea
sesizării din cel puţin 3 surse credibile, altele decât autorul
sesizării, care să fi cunoscut nemijlocit faptele imputate notarului
public. Colectarea şi verificarea dovezilor se opresc atunci când
acestea sunt suficiente pentru a constata, mai presus de orice îndoială
rezonabilă, că cele arătate în sesizare sunt adevărate sau, dimpotrivă,
nu se confirmă.
(3)Verificările
referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie se vor
face numai de către inspectorii din cadrul Ministerului Justiţiei sau
din cadrul Uniunii. Raportul de inspecţie întocmit în urma verificărilor
privind buna reputaţie se comunică notarului public care face obiectul
sesizării, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării
de obiecţiuni.
(4)Raportul de inspecţie şi, dacă există, obiecţiunile formulate de notarul public se înaintează Consiliului de disciplină.
(5)Consiliul
de disciplină citează notarul public şi entitatea din care fac parte
inspectorii care au întocmit raportul şi dispune administrarea probelor
necesare. Notarul public poate depune note explicative şi declaraţii cu
privire la faptele care i se impută şi poate solicita administrarea
probelor pe care le consideră necesare în apărarea lui.
(6)Hotărârea
Consiliului de disciplină, rămasă definitivă, se publică în una dintre
revistele de specialitate ale Uniunii, fără a se dezvălui date care să
poată duce la identificarea celui supus controlului.
(7)Împotriva
hotărârii Consiliului de disciplină pot face contestaţie la Consiliul
Uniunii notarul public şi entitatea care a dispus efectuarea inspecţiei.
Art. 208
La nivelul Consiliului de disciplină se ţin, în format electronic şi pe suport hârtie, următoarele registre şi evidenţe:
a)registrul de corespondenţă, în care se înregistrează toate documentele, şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
b)registrul de evidenţă a acţiunilor disciplinare;
c)opisul registrului de evidenţă a cauzelor;
d)registrul de evidenţă a hotărârilor;
e)registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Consiliului de disciplină.
Art. 209
(1)Câte
un exemplar al hotărârilor pronunţate în căile de atac se depune la
dosarul cauzei aflat la Consiliul de disciplină, de către titularul
acţiunii disciplinare, în vederea arhivării şi certificării faptului că
hotărârea Consiliului de disciplină a rămas definitivă.
(2)Arhiva creată de Consiliul de disciplină face parte din arhiva Uniunii.
Art. 210
Modul
de organizare şi funcţionare a Consiliului de disciplină, precum şi
procedura de soluţionare a cauzelor aflate în competenţa sa se stabilesc
prin regulamentul acestuia, aprobat de Consiliul Uniunii.
CAPITOLUL IV: Procedura actelor notariale
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
Art. 211
(1)Actele
notariale se întocmesc la cererea persoanelor care justifică un interes
şi a autorităţilor competente, în cazurile prevăzute de lege.
(2)Cererile
pot fi formulate şi prin mandatar, avocat împuternicit în acest sens
sau prin reprezentant legal, potrivit legii, cu excepţia cazului în
care, prin dispoziţii speciale, se prevede altfel. Împuternicirea
avocaţială nu constituie mandat de reprezentare pentru încheierea unui
act sau a unei proceduri notariale.
Art. 212
În
vederea îndeplinirii unui act sau a unei proceduri notariale, notarul
public solicită, dacă este cazul, din arhiva altor birouri notariale sau
a Camerei documentaţia necesară. Documentaţia solicitată de către
notarul public se comunică în mod obligatoriu şi de îndată, dar nu în
original, prin orice mijloc de comunicare care confirmă trimiterea şi,
respectiv, primirea.
Art. 213
(1)Documentele
justificative, autorizaţiile şi informaţiile necesare pentru
îndeplinirea actelor şi procedurilor notariale, precum şi lucrările de
publicitate vor fi obţinute de către notarul public direct sau printr-un
angajat cu contract de muncă al biroului, delegat de notarul public în
acest scop.
(2)Notarul
public poate solicita părţilor sau, la cererea acestora, poate obţine
el însuşi, pe cheltuiala părţilor, prin orice mijloc de comunicare,
certificatul de atestare fiscală, extrase de carte funciară, precum şi
alte documente din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de
lege pentru instrumentarea actului sau procedurii notariale. Cererea
notarului public, precum şi documentele solicitate pot fi transmise
autorităţii competente, respectiv pot fi transmise notarului public prin
orice mijloc de comunicare ce confirmă trimiterea şi, respectiv,
primirea.
(3)În
aplicarea prevederilor art. 80 alin. (3) şi (4) din lege, se pot
încheia de către Uniune protocoale de colaborare cu instituţiile care
deţin registrele şi evidenţele publice.
Art. 214
Identificarea
părţilor şi, după caz, a avocatului care le asistă ori a
reprezentanţilor acestora se face în condiţiile art. 85 din lege.
Art. 215
(1)Actele
notariale în care una dintre părţi este o persoană privată de libertate
se instrumentează la locul unde acea persoană se află pe perioada
privării de libertate.
(2)Administraţia
locului de deţinere are obligaţia de a lua toate măsurile necesare
pentru identificarea de către notarul public a persoanei private de
libertate, parte în actul notarial, precum şi pentru asigurarea
condiţiilor adecvate, necesare încheierii actului.
(3)În
cazul în care persoana privată de libertate nu poate să semneze, actul
notarial se va încheia în prezenţa a 2 martori asistenţi, care pot fi şi
funcţionari ai penitenciarului.
(4)În
cazul în care persoana privată de libertate nu cunoaşte limba română
sau este surdomut neştiutor de carte, consimţământul se va lua în
prezenţa unui interpret şi traducător autorizat, respectiv a unui
interpret mimico-gestual autorizat.
Art. 216
(1)Dacă
apreciază ca fiind necesar, notarul public întocmeşte o rezoluţie de
încuviinţare a efectuării actului, rezoluţie care se pune pe cerere şi
cuprinde, pe scurt, datele esenţiale necesare încheierii actului
notarial.
(2)Îndeplinirea
actului sau a procedurii notariale se constată prin încheiere care
poartă număr şi dată din registrul corespunzător, prevăzut de lege. În
cazurile anume prevăzute de lege, în baza încheierii de îndeplinire a
actului sau procedurii se eliberează un certificat, care va avea data
încheierii şi număr din registrul corespunzător.
(3)La
instrumentarea actului în afara biroului notarial, notarul public poate
fi însoţit de un secretar delegat. În acest caz, datele de identificare
ale secretarului delegat se menţionează în cuprinsul încheierii, care
va fi semnată şi de acesta, alături de notarul public.
(4)Dacă
actul sau procedura notarială este îndeplinită la sediul secundar al
notarului public, despre aceasta se va face menţiune în încheiere,
potrivit art. 84 lit. e) din lege.
Art. 217
În
cazul actelor notariale supuse publicităţii, dacă legea prevede în mod
expres, notarul public este obligat să întreprindă, de îndată,
demersurile necesare pentru efectuarea publicităţii, în numele şi pe
cheltuiala titularilor drepturilor care rezultă din act, direct ori prin
angajaţii săi, la registrele prevăzute de lege, şi să înmâneze părţilor
dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.
Art. 218
(1)Erorile
materiale sau omisiunile vădite din actele şi procedurile notariale pot
fi îndreptate prin încheiere de rectificare. Nu sunt admise corecturi
direct în cuprinsul actelor notariale.
(2)Erorile
materiale sau omisiunile vădite pot privi numele şi calitatea părţilor,
erori de calcul, precum şi orice alte asemenea erori materiale cuprinse
în actele notariale, care nu privesc aspecte ce pot afecta natura,
obiectul actului sau conţinutul raporturilor juridice dintre părţi. Nu
se pot îndrepta prin această procedură erorile de raţionament juridic şi
nici alte erori sau omisiuni care nu pot fi calificate drept omisiuni
sau erori materiale, acestea putând fi remediate doar cu acordul
părţilor şi doar prin întocmirea unui alt înscris.
(3)La
cerere, îndreptarea erorilor materiale şi completarea omisiunilor
vădite se fac numai după prezentarea de către părţi a exemplarelor
originale sau, după caz, a duplicatelor actului, deţinute de acestea.
(4)Îndreptarea
erorilor materiale şi completarea omisiunilor vădite, din oficiu, se
fac pe baza exemplarului din arhiva biroului notarial sau a Camerei,
comunicându-se părţilor şi registrelor de publicitate câte un exemplar
al încheierii.
(5)Încheierea
prevăzută la alin. (1) se ataşează la exemplarele originale ale actului
şi, după caz, la duplicatele actului aflate în arhivă sau prezentate de
părţi.
(6)Despre
existenţa încheierii de rectificare se face menţiune pe toate
exemplarele originale şi duplicatele actului, atât cele aflate în arhiva
biroului, cât şi cele prezentate de părţi.
(7)În
cazul în care aceeaşi eroare materială sau omisiune vădită este
identificată în mai multe acte sau proceduri notariale aflate în raport
de interdependenţă, se admite îndreptarea sau completarea lor prin
aceeaşi încheiere.
(8)Cererea
se înregistrează în registrul general, fixându-se prin rezoluţie
termenul de soluţionare. Partea care depune cererea are termenul în
cunoştinţă. Prin citaţie se aduc la cunoştinţa celorlalte părţi data,
ora şi locul soluţionării cererii, precum şi obiectul rectificării. Dacă
s-a îndeplinit procedura de citare, la termenul stabilit, notarul
public procedează la rectificare chiar şi în lipsa celor citaţi; acordul
acestora se prezumă dacă nu au făcut obiecţiuni sau opuneri.
(9)Citarea părţilor se face potrivit art. 145 din lege.
Art. 219
În
îndeplinirea unei proceduri notariale, notarul public instrumentator
sau cel care a luat, în orice mod, cunoştinţă de îndreptarea unei erori
materiale sau completarea unei omisiuni vădite, anularea sau revocarea
unui act notarial, care nu sunt aduse la cunoştinţa celor care
gestionează arhivele notariale sau registre publice, are obligaţia de a
le înştiinţa pe acestea.
Art. 220
Notarul
public comunică celor interesaţi copia înscrisului care rectifică,
anulează sau revocă actul notarial sau copia respectivului act purtând
menţiunea corespunzătoare.
Art. 221
(1)Dacă
refuză îndeplinirea actului notarial, notarul public, la stăruinţa
părţilor, redactează o încheiere de respingere care va cuprinde
elementele prevăzute la art. 84 lit. a)-d) şi f) din lege, precum şi
motivele de fapt şi de drept care justifică refuzul.
(2)Notarul public poate reveni asupra respingerii, dacă motivele soluţiei nu mai subzistă.
SECŢIUNEA 2: Redactarea înscrisurilor
Art. 222
Actele
şi procedurile notariale, cu excepţia actelor autentice, se redactează
în numărul de exemplare originale cerut de părţi, plus unul pentru
arhiva notarului public şi, după caz, unul pentru efectuarea lucrărilor
de publicitate.
Art. 223
(1)Documentaţia
necesară încheierii actului sau procedurii notariale se reţine la
dosarul actului sau procedurii, împreună cu exemplarul original al
actului notarial rămas în arhiva notarului.
(2)Înscrisurile
ce constituie anexe ale actului notarial care se îndeplineşte fac parte
integrantă din act, se semnează, în condiţiile legii, de către părţi şi
se vizează de către notarul public, în cuprinsul actului se va face
menţiune despre faptul că anexele fac parte integrantă din acesta.
(3)Înscrisul
notarial alcătuit din mai multe file va fi cusut, capsat sau broşat,
aplicându-se sigiliul notarului public pe marginile alăturate a două
file, astfel încât sigiliul de legătură să fie aplicat pe toate filele
înscrisului.
Art. 224
(1)Înscrisul
va fi redactat citeţ şi fără ştersături, într-un format care să permită
citirea tuturor datelor din cuprinsul acestuia. Menţiunile în cifre se
vor preciza şi în litere.
(2)Denumirea persoanelor juridice se redactează fără prescurtări.
(3)Încheierea
notarială se tehnoredactează în continuarea actului notarial, astfel
încât să nu poată fi detaşată de cuprinsul actului, notarul public având
obligaţia de a se asigura că este într-un format care să permită
citirea tuturor datelor din cuprinsul acesteia.
(4)Dacă
cetăţeanul străin îi declară notarului public că ştie limba română
suficient de bine pentru ca actul sau procedura notarială să se
îndeplinească numai în limba română, fără a mai fi necesară prezenţa
unui interpret şi traducător autorizat, pe cererea de îndeplinire a
actului sau procedurii notariale cetăţeanul străin va scrie olograf că
nu solicită prezenţa unui interpret şi traducător autorizat la
instrumentarea actului sau procedurii notariale întrucât cunoaşte limba
română. Notarul public va face menţiunea corespunzătoare în încheierea
de îndeplinire a actului sau procedurii notariale.
SECŢIUNEA 3: Autentificarea actelor
Art. 225
(1)În
cazul în care actul notarial se încheie în formă autentică de către
notarul public, acesta se întocmeşte, potrivit legii, într-un singur
exemplar original, care se păstrează în arhiva biroului notarial.
(2)Fiecărei
persoane parte în act i se eliberează, la cerere, în numărul solicitat,
duplicate de pe actul original, care au aceeaşi forţă probantă ca şi
originalul şi, dacă actul constată o creanţă certă, lichidă şi
exigibilă, constituie, ca şi originalul, titlu executoriu.
(3)După
identificarea părţilor, a mandatarilor acestora sau a reprezentanţilor
legali ori convenţionali, notarul public aduce la cunoştinţa acestora
conţinutul actului supus autentificării, îi întreabă dacă i-au înţeles
conţinutul şi consecinţele juridice şi dacă cele cuprinse în act
reprezintă voinţa părţilor.
(4)Luarea
consimţământului se face prin semnarea actului de către părţi, de
reprezentanţii acestora, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care
părţile le întocmesc şi, după caz, de martorii-asistenţi. Părţile
declară că au citit actul sau că acesta le-a fost citit în întregime,
i-au înţeles conţinutul şi consecinţele juridice şi că cele cuprinse în
act reprezintă voinţa părţilor.
(5)La luarea consimţământului prin interpret, actul notarial va fi semnat şi de către acesta.
(6)Duplicatul
eliberat la autentificarea actului reprezintă redarea fidelă a
conţinutului actului notarial şi a încheierii de autentificare
originale, cu excepţia semnăturii părţilor şi a notarului public. În
locul semnăturilor originale ale părţilor şi notarului public se
menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar. Pe prima pagină a
duplicatului se va aplica o parafă cu menţiunea "DUPLICAT". La finalul
duplicatului eliberat la autentificarea actului notarial îndeplinit,
după încheierea de autentificare, se introduce formula de duplicat cu
următorul cuprins, sub care notarul public semnează şi aplică sigiliul:
"Prezentul
duplicat s-a întocmit în ......... exemplare, de .........., notar
public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă
probantă ca originalul." În cazul înscrisurilor prevăzute la art. 101
din lege, formula de duplicat va avea următorul conţinut:
"Prezentul
duplicat s-a întocmit în ....... exemplare, de ........, notar public,
astăzi, data autentificării actului, are aceeaşi forţă probantă ca
originalul şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii."
(7)Un
exemplar al duplicatului eliberat la autentificare se arhivează
împreună cu originalul actului păstrat în arhiva notarului public.
(8)În
vederea îndeplinirii operaţiunilor de publicitate a actului juridic
încheiat în formă autentică, notarul public comunică fiecărui registru
de publicitate câte un duplicat eliberat la autentificarea actului.
Duplicatele eliberate părţilor la autentificarea actului şi cele
comunicate registrelor de publicitate au numărul actului autentic
încheiat într-un singur exemplar original.
(9)În
cazul în care actul notarial se încheie în afara sediului biroului
notarial, în încheiere se va menţiona locul în care s-au luat
consimţământul şi semnătura fiecărei părţi.
Art. 226
(1)În
cazul în care se autentifică o procură pentru încheierea unui contract
de vânzare, iar cumpărătorul sau soţul acestuia are el însuşi calitatea
de mandatar al vânzătorului, notarul public va cere părţilor să înscrie
în cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv preţul.
(2)După
autentificarea procurilor, notarul public va proceda la înscrierea
acestora în RNNEPR, în condiţiile stabilite prin normele metodologice.
(3)Actul
autentic de revocare a oricărui mandat încheiat în formă autentică se
va înscrie de îndată în RNNEPR în condiţiile stabilite prin normele
metodologice.
(4)Procurile
folosite la autentificarea actelor notariale vor fi verificate în
RNNEPR, în ziua autentificării actului notarial, cu privire la
existenţa, autentificarea şi nerevocarea lor.
(5)Procurile folosite la autentificarea actelor autentice rămân la dosar în original sau în copie legalizată.
Art. 227
(1)La
autentificarea actelor juridice cu conţinut patrimonial încheiate de o
persoană privată de libertate, notarul public verifică dacă s-au luat
măsuri de indisponibilizare cu privire la bunurile acesteia ori dacă,
prin hotărârea definitivă de condamnare, nu i s-a restrâns capacitatea
de exerciţiu.
(2)Cu
sprijinul organului de urmărire care a emis mandatul de arestare,
verificarea prevăzută la alin. (1) se efectuează pe tot parcursul
procesului penal, până la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare, cu privire la persoana aflată în detenţie preventivă.
Art. 228
(1)În
vederea autentificării actelor juridice constitutive sau translative de
drepturi reale imobiliare, notarul public este obligat să verifice
situaţia juridică a bunului imobil, sarcinile bunului şi, după caz,
regimul matrimonial al părţilor. Notarul public răspunde pentru
nemenţionarea în actul notarial întocmit a sarcinilor şi măsurilor de
indisponibilizare a bunurilor, înscrise în registrele de publicitate şi
comunicate acestuia în scris, la cererea lui, de către registrele
respective, registre pe care are obligaţia legală să le verifice la data
încheierii actului notarial.
(2)În
aplicarea alin. (1), notarul public va solicita părţilor prezentarea
titlurilor de proprietate ale înstrăinătorului şi, după caz, va obţine
în numele şi pe cheltuiala acestuia certificatul de sarcini sau extrasul
de carte funciară de autentificare ori, după caz, de informare şi
certificatul sau adeverinţa eliberată de RNNRM. Notarul public va putea
obţine, în numele şi pe cheltuiala părţilor, certificatul de atestare
fiscală, precum şi documentaţia cerută de alte legi speciale.
(3)În
cazul unui teren, în actul notarial se va menţiona dacă acesta se află
în intravilanul sau extravilanul localităţii pe baza menţiunilor
existente în titlul de proprietate sau, în lipsa acestor menţiuni în
titlul de proprietate, pe baza dovezilor eliberate de autorităţile
administrative competente.
(4)Declaraţia
creditorului cuprinsă într-un act autentic că a primit prestaţia care i
se datorează face dovada executării obligaţiei, până la proba contrară,
atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
(5)La
întocmirea sau/şi autentificarea oricărui act juridic în care una
dintre părţi declară că a plătit celeilalte o sumă de bani sau bunuri
fungibile, notarul public va întreba părţile şi va consemna în act data
la care a avut loc operaţiunea şi dacă banii au fost înmânaţi în
numerar, prin virament bancar sau în orice altă modalitate de plată.
(6)Dacă
părţile convin că plata unor sume de bani se va efectua în viitor,
notarul public va menţiona în mod expres în conţinutul actului dacă
sumele care se vor plăti sunt sau nu purtătoare de dobânzi, iar, în caz
afirmativ, se va menţiona cuantumul acestora.
(7)Dacă
plata s-a efectuat în numerar anterior întocmirii şi/sau autentificării
actului, notarul public va menţiona în cuprinsul actului declaraţia
persoanei că a primit anterior suma de bani şi, respectiv, că cealaltă
parte şi-a executat obligaţia de plată, declaraţie ce constituie
chitanţă liberatorie pentru executarea obligaţiei de plată.
(8)Dacă
plata se efectuează în numerar în ziua autentificării, notarul public
va consemna în act declaraţia persoanei că a primit în acea zi suma de
bani şi, respectiv, că cealaltă parte şi-a executat obligaţia de plată,
declaraţie ce constituie chitanţă liberatorie pentru executarea
obligaţiei de plată.
(9)Notarul
public răspunde de efectuarea plăţii sumelor de bani dacă plata se
face, la solicitarea expresă a părţilor, prin contul bancar special al
biroului notarial, deschis în scopul consemnării sumelor, nepurtător de
dobânzi. Suma virată cuprinde atât suma necesară plăţii, cât şi suma
necesară pentru plata spezelor şi comisioanelor bancare datorate pentru
viramentul către cealaltă parte.
Art. 229
(1)În
încheierea de autentificare a unui testament, codicil sau a actului de
revocare a acestora, notarul public menţionează ora şi minutul la care a
autentificat actul.
(2)Notarul
public este obligat ca, în cel mult 10 zile de la autentificarea unui
testament sau a altui înscris prin care se recunoaşte un copil din afara
căsătoriei, să comunice oficiului de stare civilă de la locul naşterii
copilului un exemplar al înscrisului sau, după caz, partea de testament,
în extras, referitoare la recunoaştere.
Art. 230
(1)După
autentificarea testamentelor, a contractelor de donaţie şi a revocării
acestora, notarul public are obligaţia de a proceda, de îndată, la
înscrierea actelor în RNNEL.
(2)În condiţiile art. 1.046 din Codul civil,
RNNEL poate da informaţii cu privire la existenţa unui testament numai
după decesul testatorului, dovedit cu actul de deces. Testatorului i se
pot elibera aceste informaţii numai dacă le solicită personal.
Art. 231
După
autentificarea convenţiilor matrimoniale, notarul public procedează la
înscrierea acestora în RNNRM şi la comunicarea către registrul de stare
civilă şi, dacă este cazul, în funcţie de natura bunurilor, la alte
registre de publicitate prevăzute de lege.
Art. 232
(1)La
autentificarea, potrivit legii, a unui acord de mediere, părţile din
acord se prezintă în faţa notarului public, personal sau prin
reprezentant legal ori prin reprezentant convenţional în baza unui
mandat autentic. Părţile vor prezenta, în original, procesul-verbal
încheiat de mediator, care rămâne la documentaţia actului.
(2)În
cazul în care acordul de mediere încheiat sub semnătură privată este
invocat de părţi în vederea îndeplinirii unei proceduri notariale
succesorale sau de autentificare pentru care legea impune îndeplinirea
acestei forme, notarul public îl va avea în vedere la îndeplinirea
procedurii notariale solicitate numai în măsura în care acesta nu
contravine legii.
(3)Redactarea
înscrisului notarial solicitat în baza acordului de mediere se face de
către notarul public, în condiţiile legii. În cazul în care acordul de
mediere contravine legii, iar părţile nu convin ca actul să fie redactat
de către notar cu respectarea dispoziţiilor legale, notarul public va
da încheiere de respingere.
SECŢIUNEA 4: Procedura succesorală
Art. 233
În
funcţie de natura sa litigioasă sau nelitigioasă, procedura succesorală
este numai de competenţa instanţei de judecată sau a notarului public.
Art. 234
(1)La
cererea moştenitorilor sau a altor persoane interesate, notarul public
deschide procedura succesorală notarială, instrumentează şi soluţionează
cauza succesorală şi eliberează certificatul de moştenitor.
(2)Certificatul de moştenitor eliberat de notarul public face dovada cu privire la:
a)calitatea de moştenitor legal şi/sau testamentar;
b)drepturile
de proprietate sau alte drepturi prevăzute de lege ale moştenitorilor
legali sau testamentari asupra bunurilor din patrimoniul autorului,
menţionate în certificatul de moştenitor, şi întinderea acestora;
c)intrarea în stăpânirea de fapt asupra bunurilor succesorale de către moştenitorii nesezinari.
Art. 235
La
primirea cererii de deschidere a procedurii succesorale, notarul public
verifică dacă aceasta cuprinde toate elementele menţionate la art. 103
din lege, în caz contrar indicând solicitanţilor să o completeze.
Art. 236
(1)Dovada
decesului şi a ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces. în
cazul hotărârilor judecătoreşti declarative de moarte, rămase
definitive, dovada se face cu certificatul de deces eliberat în
condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.
(2)Certificatul
de deces al unui cetăţean român, eliberat de o autoritate străină,
necesar la dezbaterea procedurii succesorale, va fi transcris în
registrul de stare civilă din România în condiţiile Legii nr. 119/1996, republicată.
(3)Certificatul
de deces eliberat de o autoritate străină se apostilează sau, după caz,
se supralegalizează, cu excepţia cazurilor în care a fost emis de
autoritatea competentă a unui stat cu care România are convenţie sau
tratat de recunoaştere reciprocă a actelor de stare civilă.
(4)Pentru
a fi înregistrat în evidenţele succesorale ale Camerei şi Uniunii,
certificatul de deces trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
menţiuni; numele şi prenumele defunctului, data decesului, zi/lună/an,
codul numeric personal sau data naşterii, ultimul domiciliu ori, după
caz, reşedinţa obişnuită a defunctului.
(5)Dacă
la rubrica ultimul domiciliu sau ultima reşedinţă obişnuită a
defunctului este menţionat numai numele ţării, fără a se preciza şi
localitatea, în aplicarea art. 954 alin. (3) din Codul civil,
cauza succesorală se înscrie în RNNES şi, ulterior, în Registrul de
evidenţă a procedurilor succesorale ţinut de Camera în a cărei
circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public care
soluţionează succesiunea.
Art. 237
(1)Notarul
public procedează la înregistrarea cererii de deschidere a procedurii
succesorale în registrul de evidenţă succesorală al biroului şi la
acordarea termenului pentru dezbaterea succesiunii numai după obţinerea
certificatului eliberat de Cameră cu privire la verificarea Registrului
de evidenţă a procedurilor succesorale, ţinut de aceasta, care atestă
neînregistrarea cauzei la alt birou notarial.
(2)Toate
actele de procedura pentru soluţionarea unei cauze succesorale se
îndeplinesc numai după înregistrarea şi punerea pe rol a dosarului
succesoral.
(3)Notarul
public este obligat să înregistreze dosarul succesoral în registrul de
succesiuni, opisul succesoral şi registrul de termene succesorale în
aceeaşi zi în care a obţinut certificatul de la Registrul de evidenţă a
procedurilor succesorale al Camerei.
Art. 238
Până
la termenul stabilit pentru dezbateri, notarul public are obligaţia de a
solicita şi a obţine documentaţia necesară cu privire la:
a)opţiunile succesorale ale succesibililor, înscrise în RNNEOS;
b)liberalităţile înscrise în RNNEL;
c)regimul matrimonial înscris în RNNRM;
d)datoriile şi creanţele autorului succesiunii, înscrise în RNNEC;
e)situaţia
juridică şi fiscală a bunurilor care fac obiectul masei succesorale,
rezultată din titluri de proprietate, extrase de carte funciară de
informare pentru bunurile intabulate, certificate de atestare fiscală şi
alte acte referitoare la situaţia bunurilor defunctului;
f)acte de stare civilă pe care le apreciază ca fiind necesare dezbaterii succesiunii.
Art. 239
(1)În
procedura succesorală se administrează proba cu înscrisuri prevăzută de
lege, acte de stare civilă, testamente, precum şi depoziţiile a cel
puţin 2 martori, inclusiv în cazul conexării dosarelor succesorale.
(2)Din depoziţiile martorilor trebuie să rezulte că aceştia:
a)cunosc date personale referitoare la defunct;
b)au cunoştinţă de numărul şi calitatea persoanelor cu vocaţie la succesiunea defunctului.
Art. 240
(1)Cauzele
care fac obiectul succesiunilor succesive se verifică şi se
înregistrează în registrele de evidenţă a procedurilor succesorale ale
Camerelor în a căror circumscripţie autorii au avut ultimul domiciliu,
menţionându-se şi notarul public care, potrivit legii, are competenţa de
a soluţiona succesiunile succesive.
(2)Cererile
de deschidere a procedurii succesorale pentru fiecare dintre autori se
înregistrează, în mod distinct, în registrul de succesiuni, cauzele
succesorale urmând să fie conexate în vederea emiterii certificatului de
moştenitor în succesiunea succesivă.
(3)Dispoziţiile art. 239 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul succesiunilor succesive.
Art. 241
(1)Sunt comorienţi persoanele care au decedat în acelaşi timp, dacă nu se poate face dovada că unul a supravieţuit celuilalt.
(2)Dezbaterea
succesiunilor soţilor comorienţi, deşi aceştia nu se moştenesc unul pe
altul, se va face deodată de acelaşi notar public, iar dosarele se vor
conexa şi se va elibera un singur certificat de moştenitor.
(3)În mod similar se poate proceda şi pentru alţi comorienţi între care ar fi existat vocaţie succesorală reciprocă.
(4)Competenţa
teritorială a dezbaterii cauzelor succesorale ale comorienţilor
aparţine primului notar public sesizat, competent cu dezbaterea
succesiunii oricăruia dintre decedaţi.
(5)La
stabilirea masei succesorale a fiecărui comorient vor participa
moştenitorii tuturor persoanelor decedate, iar în succesiunea fiecărui
decedat se vor stabili cele arătate la art. 253.
Art. 242
În aplicarea art. 108 din lege, notarul public are în vedere următoarele:
a)în
cazurile de repunere pe rol a cauzelor suspendate potrivit art. 108
alin. (1) lit. a) din lege, notarul public stabileşte dacă toţi
succesibilii cu vocaţie la moştenire şi-au exercitat dreptul de opţiune
succesorală şi se prezintă la dezbateri în vederea eliberării
certificatului de moştenitor;
b)în
cazurile de suspendare prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. b) din
lege, notarul public suspendă procedura succesorală, cauza urmând a fi
repusă pe rol dacă a încetat cauza care a determinat suspendarea.
Notarul public poate îndruma succesibilii care îşi contestă unii altora
calitatea sau nu se înţeleg cu privire la compunerea masei succesorale
şi la întinderea drepturilor care li se cuvin să se adreseze unui
mediator;
c)în
cazul prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. c) din lege, notarul public
suspendă procedura succesorală numai după prezentarea de către
moştenitori a unei dovezi din care să rezulte că s-au adresat instanţei
de judecată;
d)raportat
la dispoziţia din art. 108 alin. (1) lit. d) din lege, notarul public
dispune suspendarea cauzei succesorale în cazurile prevăzute de
legislaţia în vigoare, cum ar fi: repunerea în termenul de opţiune
succesorală, reducerea şi prorogarea acestuia, opoziţia la inventarul
succesoral, opoziţia la desemnarea custodelui bunurilor găsite cu ocazia
inventarului, opoziţia la desemnarea lichidatorului.
Art. 243
(1)În
aplicarea art. 102 din lege, secretarii consiliilor locale transmit
sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale Camerei care ţine
registrul de evidenţă a procedurilor succesorale, care le înscrie în
acest registru.
(2)Modul
de repartizare a cauzelor succesorale transmise potrivit alin. (1) se
stabileşte de către preşedintele Camerei, astfel încât acestea să fie
repartizate în mod echitabil fiecăruia dintre notarii publici
competenţi.
Art. 244
(1)La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)În
cuprinsul procesului-verbal de inventariere se menţionează bunurile
găsite în posesia defunctului. Cu privire la bunurile despre care se
susţine că sunt proprietatea altei persoane, se va menţiona motivul
pentru care se aflau în deţinerea defunctului la data decesului, iar cu
privire la bunurile defunctului care se află în deţinerea unei alte
persoane, se precizează locul unde se află şi motivele pentru care se
găsesc acolo.
(3)În
procesul-verbal de inventariere se înscriu şi menţiuni cu privire la
pasivul succesoral, în măsura în care acesta este cunoscut.
(4)În
cazuri urgente, la cererea oricărei persoane care justifică un interes,
punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face şi
înainte de întocmirea inventarului, exceptându-se bunurile necesare
membrilor familiei defunctului care au locuit cu acesta.
(5)Notarul public îl poate numi în calitate de custode sau de curator special pe unul dintre succesibili.
(6)Inventarul
succesoral se întocmeşte în mod obligatoriu în cazurile în care este
cerut de oricare dintre părţi, de creditori sau dacă se solicită
lichidarea pasivului succesoral. Dacă bunurile înscrise în
procesul-verbal de inventariere sunt afectate garantării unor creanţe,
acestea se vor înscrie ca atare, cu menţionarea creditorilor.
(7)Dacă
unul dintre succesibili sau altă persoană care are în posesie bunuri
din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul
public îi îndrumă să se adreseze instanţei de judecată de la locul
deschiderii moştenirii.
(8)Punerea
sigiliilor, ca măsură de conservare a bunurilor, fie înainte de
inventarierea acestora, fie la finalizarea operaţiunii de inventariere,
se face numai de către notarul public, după care acesta le va preda unui
custode sau curator special stabilit potrivit Codului civil.
(9)Dacă
la efectuarea inventarului se găsesc arme, muniţii, materiale
explozibile sau alte substanţe interzise, notarul public solicită de
îndată intervenţia organului de poliţie, urmând ca acesta să le ridice
pe bază de proces-verbal care va fi ataşat la procesul-verbal de
inventariere.
(10)Pentru
efectuarea inventarierii bunurilor succesorale aflate în circumscripţia
altei judecătorii se desemnează un notar public din circumscripţia
judecătoriei în raza căreia se află bunurile sau un împuternicit al
acestuia. Notarul public va fi desemnat de către notarul care
instrumentează cauza succesorală prin cererea adresată şi cu acordul
acestuia.
Art. 245
(1)Înştiinţarea
succesibililor şi, după caz, a legatarilor despre deces şi măsurile de
conservare se face de către notarul public prin citaţie, potrivit Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de
procedură civilă), procesul-verbal de îndeplinire a procedurii citării
făcând dovada despre înştiinţare.
(2)În
succesiunile care urmează să fie declarate vacante, notarul public ia
măsurile corespunzătoare de conservare şi de administrare prevăzute de
lege şi solicită autorităţii administrative competente desemnarea
custodelui sau, după caz, a curatorului ce va fi numit în acest scop
până la încheierea procedurii succesorale.
(3)În
cazul succesiunilor vacante, notarul public dispune expertizarea
bunurilor mobile de artă sau confecţionate din metale preţioase, pe
cheltuiala succesiunii. Valorile astfel stabilite se înscriu în activul
succesoral.
Art. 246
(1)Notarul
public citează persoanele cu vocaţie la moştenirea legală şi, după caz,
legatarii şi executorul testamentar instituit, în condiţiile legii, iar
în caz de vacanţă succesorală, autoritatea administraţiei publice
locale competente. Pentru bunurile de pe teritoriul municipiului
Bucureşti se citează reprezentantul Primăriei Municipiului Bucureşti.
Neprezentarea autorităţii administraţiei publice locale, legal citată,
la dezbaterea procedurii nu împiedică eliberarea certificatului de
vacanţă succesorală şi comunicarea acestuia.
(2)Citarea
moştenitorilor şi, după caz, a legatarilor nu este obligatorie dacă
certificatul de moştenitor sau de legatar se întocmeşte la cerere, ca
urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în afară
de cazurile în care notarul public o consideră necesară pentru anumite
lămuriri.
Art. 247
(1)Declaraţiile
de opţiune succesorală se înscriu în RNNEOS de către notarul public
instrumentator la data autentificării acestora. Transmiterea
declaraţiilor către registru se va face pe suport electronic, în
condiţiile stabilite de către administratorul registrelor naţionale
notariale.
(2)Acceptarea
succesiunii de către moştenitorii prezenţi se consemnează într-o
încheiere şi nu se comunică la RNNEOS în vederea înscrierii.
(3)Renunţarea la succesiune se face numai în formă autentică şi se comunică în RNNEOS în vederea înscrierii.
Art. 248
În
cadrul procedurii succesorale, notarul public va verifica în RNNEOS
existenţa opţiunilor succesorale înscrise în acesta, va lua act de
înscrisurile de opţiune succesorală prezentate de părţi şi va consemna
opţiunile succesorale ale moştenitorilor prezenţi.
Art. 249
În
cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileşte, pe baza
declaraţiilor părţilor, a documentelor prezentate şi a dovezilor
eliberate de RNNEOS, dacă succesorii au acceptat în termen, în mod
expres sau tacit, moştenirea ori, după caz, legatul.
Art. 250
(1)În
cadrul dezbaterilor succesorale, succesibilii sau, după caz, legatarii
prezenţi declară în faţa notarului public numărul şi calitatea
persoanelor cu vocaţie succesorală, precum şi componenţa masei
succesorale. Aceste declaraţii se consemnează în încheierea întocmită cu
ocazia dezbaterilor succesorale, încheiere care se semnează şi de către
aceştia.
(2)În
cazul în care bunurile care au aparţinut defunctului au fost deţinute
în cotă-parte sau în devălmăşie, notarul public va stabili, anterior
emiterii certificatului de moştenitor, cota care a aparţinut
defunctului.
Art. 251
(1)Legatarul
cu titlu particular este obligat să răspundă de pasivul succesoral
alături de moştenitorii legali sau testamentari cu vocaţie universală,
în cazurile expres prevăzute de Codul civil, în limita valorii bunului care constituie obiect al legatului.
(2)În
lipsa moştenitorilor cu vocaţie universală ţinuţi să răspundă de
pasivul succesoral, notarul public va elibera certificatul de moştenitor
testamentar, făcând menţiune în încheierea finală că a informat
legatarul de prevederile art. 1.114 alin. (3) din Codul civil.
Art. 252
În aplicarea art. 1.049 din Codul civil,
coroborat cu art. 106 alin. (2) din lege, în cazul dispoziţiilor
testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare
depuse de testator la instituţiile de credit, notarul public va proceda
la întocmirea procesului-verbal de constatare a stării materiale a
înscrisului, respectiv la întocmirea procesului-verbal de validare a
dispoziţiei testamentare, în baza înscrisului original care cuprinde
clauza testamentară, prezentat notarului public de către instituţia de
credit.
Art. 253
(1)În
cursul procedurii succesorale, notarul public întocmeşte o încheiere
motivată pentru fiecare termen acordat, în care menţionează părţile şi
martorii care s-au prezentat, înscrisurile depuse, precum şi măsurile
luate în vederea soluţionării cauzei, care va fi semnată de către
notarul public şi, după caz, de cei prezenţi.
(2)Încheierea
finală care constată îndeplinirea procedurii succesorale se redactează
în prezenţa moştenitorilor şi cuprinde două părţi:
a)în
prima parte se consemnează: apelul nominal al moştenitorilor prezenţi
şi al altor persoane participante la dezbaterea succesorală;
îndeplinirea procedurii citării pentru moştenitorii absenţi;
declaraţiile celor prezenţi cu privire la numărul şi calitatea
moştenitorilor, existenţa unor testamente, precum şi componenţa masei
succesorale, a pasivului succesiunii şi întinderea drepturilor
succesorilor şi ale legatarilor universali, cu titlu universal şi cu
titlu particular, după caz. Dacă în masa succesorală se includ bunuri
deţinute în proprietate comună, notarul public va stabili cota-parte din
drept ce a aparţinut autorului şi care urmează a fi inclusă în masa
succesorală;
b)în
partea a doua se consemnează constatările notarului public cu privire
la declaraţiile moştenitorilor inserate în prima parte a încheierii, se
stabilesc de către acesta valoarea activului şi a pasivului succesiunii,
valoarea activului net al succesiunii, moştenitorii şi întinderea
drepturilor lor, precum şi onorariul perceput, tariful de publicitate
imobiliară şi, după caz, impozitul.
(3)În
cazul în care în masa succesorală există bunuri mobile, acestea vor fi
evaluate de moştenitori printr-o declaraţie inserată în încheierea
finală sau, după caz, pe baza unei expertize întocmite de un expert
autorizat în condiţiile legii.
(4)Notarul public nu poate elibera copie legalizată de pe încheierea finală.
(5)Se
pot elibera copii legalizate de pe orice înscris aflat în original la
dosarul cauzei, inclusiv de pe procesul-verbal de constatare a stării
materiale a testamentului olograf şi de pe cel de validare a acestuia.
Art. 254
În
cazul succesiunilor succesive care se dezbat deodată se întocmeşte un
singur certificat de moştenitor pentru toţi defuncţii, stabilindu-se
pentru fiecare dintre aceştia, în ordinea decesului lor, masa
succesorală, precum şi calitatea şi drepturile fiecărui moştenitor sau
legatar. Fiecare cauză succesorală va face obiectul unui dosar distinct,
iar certificatul de moştenitor pentru succesiuni succesive va primi un
singur număr, dat în dosarul aceluia dintre defuncţi care a decedat
primul, celelalte dosare conexându-se la acesta.
Art. 255
(1)Certificatul
de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau
testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor
acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se
cuvine fiecăruia. Moştenitorii sezinari fac dovada proprietăţii asupra
bunurilor moştenite cu certificatul de moştenitor. Certificatul de
legatar, eliberat în condiţiile legii, face dovada deplină a dreptului
de proprietate al legatarilor particulari care au acceptat legatul.
(2)Certificatul
de moştenitor sau de legatar care cuprinde menţiuni privind bunuri
imobile înscrise în cartea funciară se comunică, împreună cu o copie a
extrasului de informare, biroului de cadastru şi publicitate imobiliară
competent, pentru a fi înscris în registrul de carte funciară.
(3)În
cazul în care din declaraţia moştenitorilor rezultă că bunurile imobile
din patrimoniul succesoral nu au fost înscrise în cartea funciară,
notarul public va pune în vedere acestora să ceară îndeplinirea
formalităţilor de publicitate imobiliară.
Art. 256
În
cazul eliberării unui certificat de executor testamentar, notarul
public va constata în cuprinsul acestuia calitatea executorului
testamentar, întinderea drepturilor şi obligaţiilor cu care a fost
învestit de către testator, modalităţile de predare a legatelor şi, după
caz, de lichidare a pasivului succesoral.
Art. 257
(1)Certificatul
de moştenitor suplimentar se eliberează de notarul public care a
eliberat primul certificat de moştenitor. Dacă notarul public nu mai
este în funcţie sau părţile nu mai vor să se adreseze acestuia,
certificatul se va elibera, la cerere, de un alt notar public din
aceeaşi circumscripţie a judecătoriei. În acest caz, dosarul iniţial al
cauzei se va transmite, prin intermediul Camerei, de la biroul notarial
în arhiva căruia se află sau, după caz, din arhiva Camerei la notarul
public care va instrumenta certificatul de moştenitor suplimentar,
făcându-se menţiunile corespunzătoare în registrele de succesiuni.
(2)În
toate cazurile de repunere pe rol a unui dosar succesoral, notarul
public va ataşa la dosarul nou-înregistrat dosarul anterior, cu excepţia
cazului în care pentru acesta s-a împlinit termenul de păstrare şi a
fost predat potrivit legii. În acest din urmă caz, la dosarul
nou-înregistrat se va ataşa în copie, după caz, încheierea finală şi
certificatul de moştenitor iniţial.
Art. 258
Dacă
în masa succesorală sunt cuprinse părţi sociale, părţi de interes sau
acţiuni, în scopul determinării valorii acestora, valoarea care se va
include în masa succesorală este valoarea rezultată din evidenţele
financiar-contabile ale societăţii sau, în cazul societăţilor listate la
bursă, ale entităţilor care ţin evidenţa în registrul acţionarilor.
Art. 259
(1)Erorile
materiale constatate în lucrările dosarului succesoral sau în
certificatul de moştenitor ori legatar, care nu impietează asupra
drepturilor şi calităţii moştenitorilor şi legatarilor, se pot îndrepta
prin încheiere de rectificare.
(2)Dispoziţiile privind îndreptarea erorilor materiale din actele şi procedurile notariale se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA 5: Procedura lichidării pasivului succesoral
Art. 260
(1)La cererea şi cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public declanşează procedura lichidării pasivului succesoral.
(2)În
cazul în care există date din care rezultă că succesiunea este vacantă,
lichidarea pasivului succesoral se face la cererea oricărui creditor,
cu acordul unităţii administrativ - teritoriale care urmează să culeagă
moştenirea vacantă.
Art. 261
(1)Pentru
stabilirea întinderii masei succesorale, atât sub aspectul drepturilor,
cât şi al obligaţiilor, notarul public procedează la inventarierea
bunurilor defunctului. Nu fac obiectul lichidării bunurile care
constituie amintiri de familie, precum şi orice alte bunuri exceptate,
în acest scop, de legislaţia în vigoare.
(2)După efectuarea inventarului, notarul public întocmeşte, în condiţiile legii, tabloul creditorilor.
(3)Tabloul
creditorilor se comunică la Camera în care notarul public îşi are
sediul biroului notarial, în vederea publicării pe pagina de internet a
acesteia, şi se completează, dacă este cazul, şi cu alţi creditori, în
termen de 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale.
(4)Tabloul creditorilor cuprinde:
a)numele şi prenumele creditorilor şi datele de identificare ale acestora;
b)cuantumul creanţelor şi garanţiile afectate acestora, precum şi înscrisurile doveditoare.
Art. 262
(1)După definitivarea tabloului creditorilor, notarul public procedează la eliberarea certificatului succesoral de lichidare.
(2)Certificatul
succesoral de lichidare se eliberează cu respectarea procedurii
prevăzute de lege şi de prezentul regulament pentru eliberarea
certificatului de moştenitor. Certificatul cuprinde numărul, calitatea
şi întinderea drepturilor moştenitorilor şi legatarilor, compunerea
masei succesorale prin evidenţierea activului şi pasivului, acordul
moştenitorilor privind modul de lichidare a pasivului succesoral,
numirea lichidatorului şi termenul de finalizare a procedurii.
(3)În
certificatul succesoral de lichidare eliberat de notarul public se
menţionează şi ordinea de preferinţă a creditorilor, stabilită de lege,
la plata datoriilor.
(4)Notarul
public solicită înregistrarea certificatului succesoral de lichidare în
RNNEC şi, după caz, în cartea funciară, AEGRM şi în alte registre de
publicitate. Începerea procedurii de lichidare a pasivului succesoral se
face publică şi pe pagina de internet a Camerei.
Art. 263
(1)Lichidarea
pasivului succesorali se face de către lichidatorul desemnat în
condiţiile legii şi menţionat în certificatul succesoral de lichidare.
(2)Convenţia
de lichidare reprezintă acordul moştenitorilor cu privire la modul de
lichidare a pasivului succesoral, se încheie în formă autentică şi are
valoarea unui mandat special.
(3)Convenţia
de lichidare cuprinde: numele şi prenumele lichidatorului, puterile
acestuia şi condiţiile în care se vor vinde bunurile succesorale; dacă
obligaţiile moştenitorilor se sting în alt mod decât vânzarea prin bună
învoială sau licitaţie publică, prin convenţie se va stabili natura
juridică a actului, dare în plată, cesiune de creanţă sau orice altă
modalitate prevăzută de lege sau convenită de părţi; modul în care se
vor stinge drepturile reale ce grevează bunurile succesorale; sumele
rezultate din lichidare se vor consemna într-un cont bancar deschis pe
numele lichidatorului, destinat plăţii tuturor datoriilor succesiunii;
data la care se va face lichidarea, dacă părţile au stipulat un termen,
sau condiţia de a rămâne temporar în coproprietate.
(4)Lichidatorul
procedează la valorificarea bunurilor potrivit convenţiei de lichidare
sau, după caz, sesizează Camera, în vederea organizării vânzării la
licitaţie publică a bunurilor succesorale în condiţiile stabilite prin
regulamentul privind procedura de organizare a licitaţiilor, aprobat de
Consiliul Uniunii.
(5)Sumele
rezultate din valorificarea bunurilor lichidate se depun într-un cont
bancar nepurtător de dobânzi, cont deschis de biroul notarial în scopul
consemnării acestor sume.
Art. 264
(1)După
îndeplinirea de către lichidator a obligaţiei prevăzute de art. 131 din
lege, notarul public eliberează certificatul de moştenitor, care va
evidenţia în masa succesorală produsul net al lichidării.
(2)Dacă
activul nu acoperă întregul pasiv al moştenirii, în certificatul de
moştenitor se vor menţiona moştenitorii, cotele ce revin acestora,
precum şi pasivul succesoral rămas neacoperit după lichidare.
(3)În
cazul în care se constată existenţa unor bunuri şi/sau debite care au
fost omise la stabilirea masei succesorale, notarul public reia
procedura succesorală şi, după caz, valorificarea bunurilor în vederea
îndestulării creditorilor ale căror creanţe nu au fost stinse, înscrişi
în tabloul creditorilor.
(4)În
limita remuneraţiei stabilite şi a cheltuielilor efectuate în cadrul
procedurii de lichidare, inclusiv cheltuieli cu spezele şi comisioanele
bancare pentru plata sumelor rezultate în urma lichidării, costurile
generate de procedura lichidării succesorale se acoperă cu preferinţă
faţă de alte creanţe, creditorii succesiunii şi moştenitorii având
posibilitatea să le plătească anticipat, după care şi le vor recupera
din sumele aflate la dispoziţia lichidatorului.
SECŢIUNEA 6: Procedura organizării licitaţiilor şi a certificării rezultatului acestora în vederea lichidării pasivului succesoral
Art. 265
(1)În
vederea finalizării procedurii lichidării pasivului succesoral,
Camerele organizează, la cererea notarului public instrumentator al
dosarului succesoral, licitaţii publice de bunuri mobile sau imobile.
(2)Licitaţia prevăzută la alin. (1) se organizează şi se desfăşoară conform prevederilor Codului de procedură civilă
privind vânzarea la licitaţie publică a bunurilor mobile şi imobile în
cadrul procedurii executării silite, care se aplică în mod
corespunzător.
(3)Fiecare
etapă procedurală a licitaţiei organizate de către Cameră pentru
lichidarea pasivului succesoral, precum şi rezultatul acesteia se
certifică de către notarul public instrumentator al dosarului
succesoral.
Art. 266
(1)Licitaţia
se finalizează prin întocmirea unei încheieri de certificare a
rezultatului licitaţiei, care se semnează de către notarul public care
instrumentează procedura succesorală, de către lichidator şi de
dobânditorul bunului.
(2)Pe
baza încheierii de certificare a rezultatului licitaţiei, notarul
public care instrumentează procedura succesorală întocmeşte, cu
respectarea formelor prevăzute de lege, actul prin care se transmite
dreptul de proprietate asupra bunului către dobânditor.
(3)Actul
notarial se va încheia între lichidator şi dobânditor. În cuprinsul
actului notarial se vor arăta sarcinile care grevează bunul şi, dacă
este cazul, condiţiile în care acestea se vor stinge şi radia din
registrele de publicitate.
(4)Sumele
de bani rezultate în urma vânzării la licitaţie se consemnează într-un
cont bancar separat, deschis pe numele lichidatorului, acesta urmând să
efectueze plăţile în ordinea stabilită de lege, dispoziţiile art. 1.155,
2.333 şi 2.342 din Codul civil fiind aplicabile corespunzător
SECŢIUNEA 7: Procedura divorţului pe cale notarială
Art. 267
(1)Procedura
divorţului prin acordul soţilor este de competenţa notarului public cu
sediul biroului în circumscripţia judecătoriei sau a Tribunalului
Bucureşti, în a cărei rază teritorială s-a încheiat căsătoria sau se
află ultima locuinţă comună a soţilor.
(2)La
primirea cererii, notarul public are obligaţia de a verifica, în
prealabil, competenţa teritorială, potrivit legii. Dacă părţile insistă
să înregistreze cererea cu încălcarea competenţei, notarul public
procedează la înregistrarea cererii şi pronunţă o încheiere de
respingere a acesteia.
(3)Cererea
de divorţ primeşte şi un număr de înregistrare unic la nivel naţional
din Registrul naţional de evidenţă a certificatelor de divorţ (RNECD).
(4)În
cazul în care stabileşte că divorţul prin acordul soţilor este de
competenţa altui birou notarial, notarul public îndrumă părţile să se
adreseze notarului public competent.
(5)În
cazul în care competente sunt mai multe birouri notariale, competenţa
de îndeplinire a procedurii divorţului prin acordul părţilor aparţine
biroului notarial care a înregistrat primul cererea la RNECD.
Art. 268
Prin
ultima locuinţă comună se înţelege ultima locuinţă în care au
convieţuit soţii. Dovada ultimei locuinţe comune se face, după caz, cu
actele de identitate ale soţilor, din care rezultă domiciliul comun sau
reşedinţa comună a acestora, ori, dacă nu se poate face dovada în acest
fel, prin declaraţie autentică pe propria răspundere a fiecăruia dintre
soţi, din care să rezulte care a fost ultima locuinţă comună a acestora.
Declaraţia se va consemna în cererea de divorţ şi în încheierea de
admitere a cererii de divorţ.
Art. 269
Soţii
se vor prezenta personal în faţa notarului public pentru depunerea
cererii de divorţ, precum şi ulterior, în cadrul procedurii, pentru
stăruinţa în cererea de divorţ şi exprimarea consimţământului liber şi
neviciat cu privire la desfacerea căsătoriei. Prin excepţie, cererea de
divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură
autentică, aceasta cuprinzând toate menţiunile necesare, potrivii:
legii, la depunerea cererii.
Art. 270
(1)Cererea
de divorţ se face în scris şi se semnează personal de către soţi sau
prin mandatar, în faţa notarului public la care se depune cererea.
(2)Cererea
de divorţ va cuprinde declaraţia soţilor că au ori nu copii minori
născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, acordul de
principiu al ambilor părinţi cu privire la copiii minori, precum şi
învoiala acestora asupra numelui de familie pe care îl va purta fiecare
dintre soţi după divorţ.
(3)Cererea
de divorţ va fi însoţită de fotocopii de pe certificatele de naştere
ale soţilor, precum şi de pe actele de identitate ale acestora şi, după
caz, ale copiilor minori. Odată cu depunerea cererii de divorţ, soţii
vor prezenta notarului public originalul certificatului de căsătorie
emis de autorităţile române, de pe care se va face copie legalizată,
care va fi anexată la cererea de divorţ.
(4)Originalul certificatului de căsătorie se reţine de către notarul public până la eliberarea certificatului de divorţ.
(5)La
primirea cererii de divorţ, notarul public verifică identitatea soţilor
şi dacă datele înscrise în cererea de divorţ corespund cu datele
înscrise în actele anexate cererii.
Art. 271
(1)În
ziua primirii cererii, notarul public înregistrează cererea în
registrul de divorţuri, după ce a verificat dacă este competent şi dacă a
fost plătit onorariul.
(2)După
înregistrarea cererii, pentru a putea continua procedura de divorţ,
notarul public verifică în RNECD să nu mai fie înregistrată de către
aceiaşi soţi o altă cerere de divorţ.
(3)Notarul
public, după ce efectuează operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2),
acordă soţilor un termen de reflecţie de 30 de zile şi îi informează
despre aceasta la momentul înregistrării cererii,
(4)La
expirarea termenului prevăzut la alin. (3), în caz de neprezentare a
soţilor şi în lipsa unei cereri de amânare a acestora, notarul public
respinge cererea de divorţ prin încheiere.
(5)Notarul
public respinge cererea de divorţ dacă soţii nu se înţeleg cu privire
la exercitarea drepturilor părinteşti sau la purtarea numelui de familie
după divorţ.
Art. 272
În
vederea admiterii cererii de divorţ în cazul în care există copii
minori, notarul public sesizează autoritatea competentă, ataşând cererii
proiectul acordului soţilor cu privire la exercitarea autorităţii
părinteşti, locuinţa copiilor, modalitatea de păstrare a legăturilor
personale şi stabilirea contribuţiei fiecăruia dintre părinţi la
creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor
după divorţ. La dosarul cauzei se depune raportul de anchetă socială, în
vederea soluţionării procedurii de divorţ pe cale notarială.
Art. 273
Dacă
soţii stăruie în cererea de divorţ şi dacă, în acest sens,
consimţământul lor este liber şi neviciat, după autentificarea acordului
părinţilor cu privire la copiii minori, notarul public întocmeşte o
încheiere de admitere a cererii de divorţ prin acordul părţilor,
încheiere prin care constată că aceştia îşi exprimă consimţământul liber
şi neviciat şi sunt îndeplinite, cumulativ, şi celelalte condiţii
legale prevăzute de Codul civil pentru desfacerea căsătoriei.
Art. 274
(1)După
admiterea cererii de divorţ, notarul public eliberează certificatul de
divorţ prin care constată desfăcută căsătoria prin acordul părţilor.
(2)Certificatul
de divorţ se întocmeşte în 6 exemplare originale, din care: câte un
exemplar pentru fiecare dintre soţi, un exemplar pentru dosarul de
divorţ, un exemplar pentru mapa de divorţuri de la sediul biroului
notarial, un exemplar pentru registrul stării civile de la locul în care
s-a încheiat căsătoria sau unde s-a transcris certificatul de căsătorie
eliberat într-un alt stat şi un exemplar pentru registrul stării civile
deţinut de direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor.
Art. 275
(1)În
vederea eliberării certificatului de divorţ, notarul public va
solicita, prin intermediul administratorului registrelor unice ale
Uniunii, alocarea numărului pentru certificatul de divorţ din Registrul
unic al certificatelor de divorţ, ţinut de Ministerul Afacerilor
Interne. Numărul alocat de acest registru se înscrie de către notarul
public pe certificatul de divorţ.
(2)Procedura
prin care notarul public cere alocarea numărului certificatului de
divorţ din Registrul unic al certificatelor de divorţ se stabileşte prin
protocol încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Uniune.
Art. 276
(1)Certificatul
de divorţ face dovada desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor,
precum şi a numelui de familie pe care fiecare dintre soţi îl va purta
după divorţ.
(2)După
eliberarea certificatului de divorţ, notarul public comunică, de
îndată, un exemplar al acestuia la primăria locului în care s-a încheiat
căsătoria sau unde s-a transcris certificatul de căsătorie eliberat
într-un alt stat, spre a se face menţiune despre divorţ în actul de
căsătorie, şi un exemplar la registrul stării civile ţinut de direcţia
judeţeană de evidenţă a persoanelor.
(3)Odată
cu eliberarea certificatului de divorţ, notarul public restituie
soţilor certificatul de căsătorie, pe care va înscrie menţiunea:
"Desfăcut căsătoria prin certificatul de divorţ nr. .../... ", urmată de
semnătura şi sigiliul notarului public instrumentator.
(4)În
cazul admiterii cererii de divorţ, notarul public comunică de îndată,
în format electronic, soluţia, în vederea închiderii poziţiei respective
din RNECD.
Art. 277
Notarul
public emite o încheiere de respingere a cererii de divorţ în
următoarele cazuri în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de
lege pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor;
a)nu are competenţa să soluţioneze cererea de divorţ;
b)unul dintre soţi este pus sub interdicţie;
c)unul dintre soţi nu îşi poate exprima consimţământul liber şi neviciat;
d)la depunerea cererii de divorţ nu sunt prezenţi ambii soţi personal sau prin mandatar;
e)unul dintre soţi sau mandatarul refuză să semneze cererea personal, în faţa notarului public;
f)soţii refuză să dea declaraţiile prevăzute de prezentul regulament;
g)soţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie care urmează a fi purtat după divorţ de către fiecare dintre ei;
h)soţii nu prezintă, la depunerea cererii de divorţ, actul de căsătorie în original;
i)unul
dintre soţi se prezintă în faţa notarului public la termenul de 30 de
zile acordat şi declară că nu mai stăruie în cererea de divorţ;
j)unui
dintre soţi nu mai stăruie în cererea de divorţ, întrucât nu s-a
prezentat în faţa notarului public la termenul stabilit pentru a declara
că stăruie în cererea de divorţ;
k)cererea a rămas fără obiect, întrucât căsătoria dintre soţi a fost desfăcută de către o altă autoritate competentă;
l)soţii se împacă;
m)soţii îşi retrag cererea de divorţ;
n)soţii
nu se înţeleg cu privire la obligaţiile pe care le au în legătură cu
copiii minori sau cu privire la numele ce urmează să îl poarte după
divorţ;
o)înainte de finalizarea procedurii de divorţ unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând în acest mod.
Art. 278
(1)În
cazul respingerii cererii de divorţ, notarul public comunică de îndată,
în format electronic, soluţia pronunţată, în vederea închiderii
poziţiei respective în RNECD.
(2)Rectificarea erorilor materiale din certificatul de divorţ se soluţionează potrivit dispoziţiilor în materie de stare civilă.
SECŢIUNEA 8: Procedura apostilei şi supralegalizării actelor notariale
Art. 279
(1)Pentru
valabilitatea în străinătate a actului notarial este necesară
supralegalizarea semnăturii şi a sigiliului sau apostilarea acestora de
către Camere, în condiţiile legii, ale prezentului regulament şi ale
metodologiei aprobate de Consiliul Uniunii.
(2)Actele
notariale care pot fi supuse procedurii apostilării sau
supralegalizării în condiţiile stabilite de prezentul regulament sunt
actele îndeplinite de către notarii publici, cu respectarea
dispoziţiilor legii.
(3)Apostila
aplicată de Camere atestă faptul că actul a fost supus unei proceduri
notariale, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat
semnatarul procedurii sau, după caz, identitatea sigiliului sau a
ştampilei de pe act. Apostila se aplică de către Camere numai pe actele
notariale prevăzute de prezentul regulament, care urmează a fi folosite
pe teritoriul statelor părţi la Convenţia privind suprimarea cerinţei
supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5
octombrie 1961 şi denumită în continuare Convenţia de la Haga, care au
aderat la aceasta sau au ratificat-o.
(4)Prin
supralegalizare se atestă, pentru statele care nu sunt semnatare ale
Convenţiei de la Haga sau cu care România nu a încheiat tratate care
conţin dispoziţii privind scutirea de legalizare sau de orice altă
formalitate echivalentă pentru recunoaşterea reciprocă a valabilităţii
actelor, că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial,
veracitatea semnăturii şi calitatea în care a acţionat autoritatea care a
îndeplinit actul, precum şi identitatea sigiliului sau a ştampilei de
pe acest act. Supralegalizarea de către Camere se face numai pe actele
notariale.
(5)Modelul încheierii de supralegalizare a actului notarial este prevăzut în anexa la metodologia aprobată de Consiliul Uniunii.
(6)Ştampila
pentru apostilă, precum şi cea pentru supralegalizare au diametrul de
35 mm şi cuprind cel puţin denumirea Camerei şi denumirea procedurii;
"apostilă" şi, respectiv, "supralegalizare". Pentru ştampilele sediului
principal al Camerei se va preciza denumirea localităţii în care
funcţionează sediul principal, iar pentru ştampilele sediilor secundare,
denumirea judeţului în care funcţionează acestea. Modelele ştampilelor
pentru apostilă şi supralegalizare sunt prevăzute în anexa la
metodologia aprobată de Consiliul Uniunii.
(7)Pe
fiecare act pe care se aplică apostila sau supralegalizarea se înscrie,
sub încheierea care certifică aplicarea procedurii, următoarea
menţiune, după caz: "Această apostilă/supralegalizare certifică
veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat autoritatea care a
îndeplinit procedura sau, după caz, identitatea sigiliului ori a
ştampilei de pe act. Această apostilă/supralegalizare nu certifică
conţinutul documentului". Pentru fiecare procedură, Camerele vor
realiza, prin intermediul Uniunii, parafe care vor avea înscrise textul
menţionat şi care vor fi aplicate pe fiecare document de către persoana
desemnată, în funcţie de procedura solicitată.
(8)Procedura de supralegalizare se realizează în următoarele etape succesive:
a)atestarea efectuată de către Cameră în condiţiile mai sus arătate;
b)atestarea efectuată de către Ministerul Afacerilor Externe;
c)atestarea efectuată de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului în care actul urmează a fi folosit.
(9)Dacă
înscrisul emis de autorităţile străine a fost supralegalizat în statul
de origine, documentul atestat de autorităţile statului emitent va fi
atestat, în vederea folosirii în România, şi de misiunea diplomatică sau
consulară română aflată pe teritoriul statului unde a fost emis
documentul sau, după caz, de Ministerul Afacerilor Externe al României.
Art. 280
(1)Fac
excepţie de la aplicarea apostilei sau supralegalizării actele
notariale care urmează să fie folosite în State cu care România are
încheiate tratate care conţin dispoziţii privind scutirea de legalizare
sau de orice altă formalitate echivalentă pentru recunoaşterea reciprocă
a valabilităţii acestor acte. În situaţia în care, deşi solicitantului
actului i se aduce la cunoştinţă acest fapt, acesta stăruie să îi fie
aplicată procedura solicitată, iar actele depuse îndeplinesc condiţiile
prevăzute de prezentul regulament, Camera va întocmi procedura
solicitată pentru statul respectiv.
(2)Dispoziţiile
alin. (1) nu sunt aplicabile în cazul în care se solicită aplicarea
apostilei pe acte care urmează a fi folosite în state nemembre ale
Convenţiei de la Haga.
Art. 281
(1)Activitatea
de aplicare a apostilei sau a supralegalizării pe actele notariale se
desfăşoară de către Camere, prin intermediul birourilor apostilă şi
supralegalizare, birouri care funcţionează la sediul principal şi la
sediile secundare ale Camerei.
(2)În
cadrul fiecăruia dintre aceste birouri va funcţiona cel puţin o
persoană cu studii superioare juridice, numită în continuare "persoana
desemnată", căreia îi revine în competenţă aplicarea apostilei sau
supralegalizarea actelor notariale.
(3)Înainte
de începerea activităţii, persoana desemnată va depune specimenul de
semnătură la Uniune, în Registrul unic de evidenţă a specimenelor de
semnătură ale persoanelor desemnate şi a specimenelor sigiliilor pentru
apostilă şi supralegalizare ale camerelor notarilor publici, denumit în
continuare Registrul unic de apostilă şi supralegalizare.
(4)Apostila
sau supralegalizarea se aplică numai de către persona desemnată, al
cărei specimen de semnătură se află în registrul ţinut de Uniune.
(5)Pentru
fiecare procedură îndeplinită, Camera foloseşte sigilii distincte,
înregistrate în prealabil în Registrul unic de apostilă şi
supralegalizare, puse la dispoziţie de către Uniune.
Art. 282
(1)Apostilarea
sau supralegalizarea actelor notariale poate fi solicitată de titularul
actului sau de orice alt deţinător al acestuia.
(2)Apostila
sau supralegalizarea se aplică fie direct pe actul original sau pe
copia legalizată a actului, fie pe o prelungire a acestora, care va face
corp comun cu actul apostilat sau supralegalizat şi care va fi broşată
cu acesta. Între actul apostilat sau supralegalizat şi prelungirea pe
care se înscrie apostila sau supralegalizarea se vor aplica cel puţin
două ştampile de legătură ale biroului apostilă şi supralegalizare,
precum şi semnătura persoanei desemnate, pe fiecare dintre ştampile.
Art. 283
(1)Se
pot apostila sau supralegaliza şi traduceri legalizate de către notarul
public sau, după caz, traduceri efectuate de către interpretul şi
traducătorul autorizat, dacă semnătura acestuia, aflată pe traducerea
respectivă, a fost legalizată de către notarul public în condiţiile art.
152 din lege. Pentru a fi apostilate sau supralegalizate, la traduceri
se anexează copii ale actelor care au fost traduse, acestea făcând corp
comun cu actul apostilat sau supralegalizat.
(2)Nu
se pot apostila sau supralegaliza traducerile prevăzute la alin. (1)
ale unor înscrisuri sub semnătură privată, cu excepţia celor care au
fost supuse unei proceduri notariale cum sunt: dată certă, legalizare de
semnătură, copie legalizată etc.
Art. 284
(1)În
cazul în care se solicită apostilarea sau supralegalizarea unor
traduceri legalizate de către notarul public, această operaţiune se
poate realiza numai dacă actul tradus şi legalizat este un act emis,
certificat ori confirmat de autorităţile române sau de către o altă
persoană autorizată de acestea, o copie a acestuia urmând a fi ataşată
traducerii legalizate a cărei apostilare sau supralegalizate este
solicitată.
(2)În
cazul în care se solicită apostilarea sau supralegalizarea unei copii
legalizate de către notarul public, această operaţiune se poate realiza
numai dacă actul de pe care a fost făcută copia legalizată este un act
oficial emis, certificat ori confirmat de autorităţile române sau de
către o altă persoană autorizată de acestea.
Art. 285
Aplicarea apostilei sau supralegalizării poate fi refuzată dacă:
a)actul
a cărui apostilare se solicită este destinat folosirii pe teritoriul
unui stat care nu este parte la Convenţia de la Haga sau actul a cărui
supralegalizare se solicită este destinat folosirii pe teritoriul unui
stat parte la Convenţia de la Haga;
b)textul actului nu este lizibil din cauza deteriorării;
c)actul este completat sau semnat cu creion;
d)actul conţine adăugiri sau corecturi neconfirmate oficial;
e)actul nu e susceptibil a fi apostilat sau supralegalizat;
f)Camera nu deţine specimenele semnăturilor persoanelor semnatare ale actului supus procedurii apostilării sau supralegalizării;
g)actul nu a fost supus unei proceduri notariale.
Art. 286
Tariful
perceput pentru aplicarea procedurii pe fiecare exemplar al actului
apostilat sau supralegalizat se stabileşte, prin hotărâre, de către
Consiliul Uniunii.
Art. 287
(1)Arhivarea
actelor apostilate sau supralegalizate se va face în mape distincte
pentru fiecare procedură, în conformitate cu prevederile nomenclatorului
arhivistic aprobat de Uniune şi avizat de Arhivele Naţionale ale
României.
(2)Cererile împreună cu copiile anexate se vor păstra de către Camere în mape, potrivit alin. (1), precum şi în format electronic.
Art. 288
Consiliul
Uniunii aprobă, prin hotărâre, metodologia de aplicare a apostilei şi a
supralegalizării de către Camere, precum şi modul de organizare şi
desfăşurare a acestei activităţi.
SECŢIUNEA 9: Procedura medierii şi arbitrajului pentru soluţionarea litigiilor interprofesionale
SUBSECŢIUNEA 1: Dispoziţii comune
Art. 289
(1)Anterior
sesizării instanţei de judecată, litigiile dintre notarii publici,
dintre notari şi organele profesionale, precum şi dintre organele
profesionale, cu excepţia acelor litigii care sunt de competenţa
Consiliului de disciplină, sunt supuse procedurii medierii sau, după
caz, arbitrajului. În îndeplinirea acestor proceduri, părţile pot
solicita soluţionarea litigiului pe calea medierii sau, după caz, a
arbitrajului.
(2)Cererea
prin care se solicită medierea sau, după caz, arbitrajul cuprinde cel
puţin următoarele menţiuni: identificarea părţilor, descrierea
aspectelor litigioase care urmează a fi soluţionate pe această cale,
menţiuni cu privire la o eventuală clauză compromisorie, arătarea
dovezilor pe care se întemeiază cererea, procedura aleasă pentru
soluţionarea litigiului, precum şi semnătura solicitantului.
Art. 290
Primind
cererea, preşedintele Camerei sau, după caz, preşedintele Uniunii,
dispune convocarea Colegiului director al Camerei sau, după caz, a
Consiliului Uniunii şi citarea părţilor.
SUBSECŢIUNEA 2: Procedura medierii
Art. 291
(1)Părţile
aflate în litigiu se prezintă la termenul stabilit prin citaţie, la
organul competent să soluţioneze procedura de mediere.
(2)În
cazul imposibilităţii de prezentare a uneia dintre părţile convocate,
partea în cauză va înştiinţa, în timp util, organul competent despre
această împrejurare. La cererea acesteia şi cu acordul celeilalte părţi
se stabileşte un nou termen pentru care se va relua procedura citării.
Art. 292
(1)Procesul
de mediere are loc la sediul Colegiului director al Camerei care a
primit sesizarea cu privire la existenţa litigiului sau la sediul
Consiliului Uniunii.
(2)Procedura
de mediere se închide, după caz, prin încheierea unei înţelegeri între
părţi în urma soluţionării totale sau parţiale a conflictului sau prin
constatarea de către organul competent a eşuării medierii.
(3)La închiderea procedurii de mediere se întocmeşte un proces-verbal care se semnează de către părţi şi de organul competent.
(4)Când
părţile aflate în dispută au ajuns la o înţelegere, se redactează de
către organul competent un acord scris, care va cuprinde toate clauzele
consimţite de părţi.
SUBSECŢIUNEA 3: Procedura arbitrajului
Art. 293
(1)Primind
cererea, preşedintele Camerei sau, după caz, preşedintele Uniunii
dispune măsurile necesare în vederea soluţionării acesteia prin
procedura arbitrajului.
(2)Părţile
aflate în litigiu se prezintă la termenul stabilit prin citaţie la
organul competent să soluţioneze procedura de arbitraj.
(3)Litigiul se soluţionează printr-o hotărâre motivată. Hotărârea pronunţată este obligatorie pentru părţi.
Art. 294
Modul de organizare şi desfăşurare a procedurii arbitrajului se stabileşte prin metodologie aprobată de către Consiliul Uniunii.
SECŢIUNEA 10: Procedura citării, comunicării şi notificării în materie notarială
Art. 295
Citarea
şi notificarea părţilor, precum şi comunicarea actelor de procedură în
materie notarială se fac cu respectarea metodologiei adoptate de
Consiliul Uniunii.
Art. 296
Modelul
citaţiei şi cel al notificării, precum şi dovada de îndeplinire a
acestor proceduri sunt prevăzute în anexele nr. 37 şi 38.
SECŢIUNEA 11: Alte proceduri notariale
SUBSECŢIUNEA 1: Legalizarea semnăturilor şi a sigiliilor
Art. 297
(1)Notarul
public poate legaliza semnătura părţilor numai pe înscrisurile pentru
care legea nu cere ca forma autentică să fie o condiţie de valabilitate a
actului.
(2)Pentru legalizarea semnăturii lor, părţile se prezintă personal în faţa notarului public.
(3)Exemplarele înscrisului se prezintă notarului public nesemnate, urmând a fi semnate în faţa acestuia.
(4)Legalizarea
semnăturii părţilor de către notarul public face dovada deplină a
prezenţei acestora, a semnării înscrisului în faţa notarului public,
precum şi a datei acestuia.
(5)Notarul
public nu este răspunzător de conţinutul înscrisului, verificând doar
ca acesta să nu fie contrar legii şi bunelor moravuri.
Art. 298
(1)Pentru
legalizarea amprentei sigiliului, acesta se aplică, în prezenţa
notarului public, pe suportul material prezentat în acest scop de către
partea interesată, care va fi identificată în încheierea de legalizare a
sigiliului.
(2)Pentru
legalizarea amprentei dispozitivului silvic special de marcat, acesta
se va aplica pe un singur suport de hârtie corespunzător, care se
păstrează în depozit notarial. încheierea de legalizare se întocmeşte în
numărul de exemplare cerut de părţi, plus câte unul pentru fiecare
dintre procedurile notariale îndeplinite, părţilor eliberându-li-se
numai încheierea de legalizare a sigiliului şi cea de primire în
depozit.
(3)La
cererea părţilor, notarul public poate legaliza şi amprenta ştampilei
persoanei juridice, a unui profesionist sau a oricărei entităţi fără
personalitate juridică, reglementată de lege.
Art. 299
Încheierea
de legalizare a specimenului de semnătură şi/sau a amprentei sigiliului
ori ştampilei cuprinde menţiunile prevăzute de art. 147 alin. (4) din
lege, privind îndeplinirea condiţiilor esenţiale ale legalizării
semnăturii.
SUBSECŢIUNEA 2: Darea de dată certă înscrisurilor
Art. 300
(1)Darea de dată certă pe înscrisurile prezentate de părţi se îndeplineşte în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Notarul
public nu este răspunzător de conţinutul înscrisului, verificând doar
ca acesta să nu fie contrar legii şi bunelor moravuri.
(3)O copie a înscrisului purtând încheierea de dată certă se opreşte în arhiva biroului notarial.
SUBSECŢIUNEA 3: Certificarea unor fapte
Art. 301
În
vederea certificării faptelor prevăzute de lege, notarul public va
întocmi încheierea corespunzătoare, în cuprinsul căreia va identifica
persoana care solicită certificarea şi va constata faptul certificat.
Încheierea se întocmeşte în numărul de exemplare solicitat, plus unul
pentru arhivă.
Art. 302
(1)Certificarea
faptului că o persoană este în viaţă se constată de către notarul
public prin percepţia acestuia în baza simţurilor proprii, asupra
persoanei prezente în faţa sa.
(2)Încheierea
de certificare a faptului că persoana se află în viaţă va cuprinde
elementele de identificare ale persoanei şi modul în care i s-a stabilit
identitatea potrivit art. 85 din lege, data identificării în format an,
lună, zi, ora constatării, precum şi semnătura solicitantului.
Art. 303
Notarul
public certifică, prin încheiere, faptul că o persoană s-a prezentat la
sediul biroului notarial sau că aceasta s-a aflat într-un anumit loc.
În acest din urmă caz, notarul public se deplasează în acel loc, dar
numai în limita circumscripţiei sale teritoriale, pentru a constata cele
solicitate.
Art. 304
(1)Pentru
certificarea faptului că persoana din fotografie este aceeaşi cu
persoana care cere certificarea, aceasta depune o fotografie de dată
recentă, în numărul de exemplare câte se solicită să fie certificate,
plus unul pentru arhivă. Identificarea persoanei se face în condiţiile
legii.
(2)Încheierea
de certificare se întocmeşte în numărul de exemplare solicitat, plus
unul pentru arhivă. Fotografia se aplică pe fiecare exemplar al
încheierii, iar notarul public va face următoarea menţiune pe încheiere:
"Persoana din fotografie este .... Notar public, I.s." Pe marginea
fotografiei se aplică matricea timbrului sec al notarului public, fără a
se deteriora fotografia.
Art. 305
(1)Pentru
certificarea faptului că o persoană s-a prezentat în urma unei somaţii
sau notificări la o anumită zi şi oră la sediul biroului notarial sau
într-un alt loc, partea interesată depune un exemplar al somaţiei sau al
notificării, împreună cu dovada comunicării acesteia către toate
persoanele interesate.
(2)Notarul
public verifică dacă înmânarea sau comunicarea somaţiei ori notificării
s-a făcut în condiţiile legii, iar în caz contrar, va cere repetarea
procedurii. Neregularităţile procedurii de citare se consideră acoperite
în cazul în care persoana somată sau notificată se prezintă în faţa
notarului public.
(3)La
data, ora şi locul indicate în somaţie sau notificare, notarul public
dispune să se strige de 3 ori la intervale de 5 minute numele şi
prenumele persoanei somate sau notificate.
(4)În
cazul în care notarul public îndeplineşte procedura de certificare
prevăzută la alin. (1) în afara sediului biroului notarial, acesta se
poate deplasa numai în limitele circumscripţiei teritoriale în care îşi
desfăşoară activitatea.
(5)Declaraţia
persoanei somate sau notificate se consemnează în încheierea de
certificare, semnată de notarul public şi de părţile interesate. În
cazul refuzului de a face declaraţia sau de a semna, precum şi în caz de
neprezentare a persoanei somate sau notificate, se va face menţiunea
corespunzătoare în încheiere.
(6)Somaţia
sau notificarea nu este necesară la îndeplinirea certificării de fapte,
dacă printr-un act autentic părţile au convenit anterior asupra tuturor
elementelor care le-ar fi fost comunicate prin somaţie sau notificare.
(7)Încheierea se va întocmi în numărul de exemplare solicitat de parte, plus unul pentru arhivă.
Art. 306
Certificarea
rezultatelor tombolelor, tragerilor la sorţi, concursurilor, loteriilor
publicitare, licitaţiilor şi/sau etapelor procedurale ale licitaţiilor,
solicitată notarului public, se face de către acesta prin încheiere.
Notarul public va întocmi încheieri separate pe care le va înregistra
distinct în registrul general, în fiecare zi, în cazul în care
evenimentele certificate se desfăşoară pe parcursul mai multor zile.
Art. 307
(1)Certificarea
site-urilor se face de notarul public, prin încheiere, la cererea celui
interesat. Încheierea cuprinde identificarea solicitantului, adresa
paginii de internet, numărul de pagini tipărite şi data, respectiv anul,
luna, ziua, ora şi minutul publicării. La încheiere se ataşează captura
de ecran tipărită pe suport hârtie.
(2)În îndeplinirea procedurii notarul public poate solicita prezenţa unui expert în domeniu.
Art. 308
(1)La
încheierea de certificare a programelor informatice solicitată
notarului public, indiferent de forma în care programul este prezentat
de către parte, se anexează varianta tipărită, integrală sau parţială a
programului, după caz.
(2)Încheierea
cuprinde identificarea solicitantului, numărul de pagini tipărite cu
semnătura solicitantului la sfârşitul documentului, data, respectiv
anul, luna, ziua, ora şi minutul, indicarea suportului electronic pe
care a fost prezentat, spre tipărire, programul aflat pe CD, DVD,
dispozitiv de memorie sau pe orice alt dispozitiv de stocare, precum şi
denumirea programului prezentat. Încheierea şi documentul anexat se
eliberează părţii în numărul de exemplare solicitat.
(3)În îndeplinirea procedurii notarul public poate solicita ca programul să fie atestat de un expert în domeniu.
Art. 309
(1)În
cazul în care se solicită certificarea unui anumit produs, acesta se
prezintă la sediul biroului notarial sau, după caz, este identificat de
notarul public în urma deplasării la locul unde se află produsul, în
limitele circumscripţiei sale teritoriale.
(2)În
cuprinsul încheierii de certificare, identificarea produsului se va
face prin descrierea elementelor despre care solicitantul pretinde că îl
diferenţiază de alte produse similare şi prin ataşarea fotografiilor
acelui produs.
(3)Încheierea
de certificare cuprinde identificarea solicitantului, descrierea
produsului, data, respectiv anul, luna, ziua, ora şi minutul, şi locul
constatării.
(4)La
încheiere se ataşează fotografiile produsului a cărui certificare s-a
solicitat, acestea purtând semnătura solicitantului, încheierea de
certificare, împreună cu fotografiile ataşate, se eliberează părţii în
numărul de exemplare solicitat.
Art. 310
Certificarea
de către notarul public a proceselor-verbale şi a hotărârilor organelor
colegiale ale oricăror forme asociative se face la cerere, printr-o
încheiere, în condiţiile legii, în încheiere, notarul public menţionează
datele de identificare a solicitantului acestei proceduri şi, după caz,
a semnatarilor, calitatea acestora, data, respectiv anul, luna, ziua,
ora, şi locul certificării. La încheiere se anexează hotărârea sau, după
caz, procesul-verbal întocmit de semnatari. Încheierea de certificare
emisă de notarul public nu atestă legalitatea hotărârii sau a
procesului-verbal întocmit, ci numai faptele consemnate în încheierea de
certificare.
SUBSECŢIUNEA 4: Legalizarea copiilor de pe înscrisuri
Art. 311
(1)Cererea
pentru legalizarea copiei de pe un înscris cuprinde numele, prenumele
şi adresa solicitantului, identificarea înscrisului a cărui copie se
cere a fi legalizată şi numărul de exemplare cerut.
(2)Un exemplar al copiei legalizate se reţine la dosar.
(3)Nu
se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile care conţin
corecturi, ştersături, adăugări, cuvinte tăiate sau alte
particularităţi, dacă nu sunt confirmate prin semnătura şi sigiliul
autorităţii care le-a întocmit sau, după caz, semnătura părţilor.
(4)În
cazul în care înscrisul prezintă alte particularităţi care nu afectează
conţinutul sau forma actului ori acesta este plastifiat, în încheierea
de legalizare a copiei se fac menţiunile corespunzătoare acestor
particularităţi.
(5)Identificarea persoanei care solicită eliberarea copiei legalizate nu este obligatorie.
(6)La
cererea părţilor, a succesorilor sau reprezentanţilor acestora, precum
şi a altor persoane care justifică un drept sau un interes legitim,
notarul public eliberează copii legalizate de pe actele originale
existente în arhiva biroului notarial. Pentru actele notariale întocmite
în mai multe exemplare originale, copia legalizată din arhivă se
eliberează de pe exemplarul original aflat în arhivă. Pentru actele
notariale întocmite într-un singur exemplar original, copia legalizată
din arhivă se eliberează de pe duplicatul actului aflat în arhivă.
(7)Copia
legalizată din arhivă va cuprinde toate menţiunile făcute pe actul
notarial original din arhivă în intervalul cuprins între data întocmirii
actului original şi data întocmirii copiei legalizate, cum ar fi
rectificări, revocări totale sau parţiale ori anulări. Dacă originalul
actului a fost rectificat, copia legalizată cuprinde atât textul actului
original, cât şi al încheierii de rectificare.
(8)Dispoziţiile
alin. (7) se aplică în mod corespunzător şi în cazul copiilor
certificate eliberate de pe actele notariale aflate în arhivele
Camerelor.
Art. 312
(1)Se
pot legaliza copii atât de pe un înscris în întregime, cât şi de pe
părţi determinate ale acestuia, cu condiţia să nu se denatureze
înţelesul integral al înscrisului.
(2)Pe copia legalizată şi în încheierea de legalizare a acesteia se face menţiunea corespunzătoare.
Art. 313
Dacă
se eliberează o copie legalizată de pe un înscris sub semnătură
privată, încheierea cuprinde menţiunea că înscrisul de pe care s-a
eliberat copia este sub semnătură privată.
Art. 314
(1)Textul
copiei care urmează să fie legalizată trebuie scris în continuare, fără
spaţii libere, în afară de cazul în care pentru întocmirea copiei se
folosesc imprimate tipizate sau fotocopii.
(2)Pentru
a se înlătura posibilitatea unor denaturări ulterioare în copiile
legalizate, imediat după textul înscrisului care se legalizează se
aplică parafa cu textul: "legalizarea pe verso" sau, după caz, "urmează
în continuare legalizarea".
Art. 315
(1)Încheierea
de legalizare a copiei de pe un înscris întocmit într-o altă limbă
decât cea română se semnează de notarul public care a făcut
confruntarea, în cazul în care limba străină este limba sa maternă sau
pentru care a fost autorizat ca interpret şi traducător. În cazul în
care confruntarea se face de către un interpret şi traducător autorizat,
încheierea se semnează de acesta în faţa notarului public, în afară de
cazul în care interpretul şi traducătorul autorizat are depus specimenul
de semnătură la biroul notarial. La încheiere se anexează traducerea în
limba română a înscrisului, certificată de traducătorul autorizat.
(2)Copia înscrisului tradus în limba română se anexează la exemplarul traducerii acestuia, care rămâne în arhiva notarului public.
Art. 316
(1)Copia
legalizată a unui înscris pentru a cărei colaţionare cu originalul se
cere o pregătire de specialitate se eliberează pe baza colaţionării de
către un expert desemnat de notarul public.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1), încheierea de legalizare se semnează de notarul public şi de expert.
Art. 317
(1)Încheierea
de legalizare de pe copiile care se eliberează părţilor se scrie, după
caz, pe versoul înscrisului care se legalizează, dacă acesta are o
singură filă, sau în continuarea acestuia, în cazul în care textul este
scris şi pe verso sau pe mai multe file în continuare.
(2)Înscrisul
cuprinzând mai multe file va fi cusut, legat sau broşat. În acest caz,
precum şi dacă pentru întocmirea încheierii se foloseşte un adaos,
sigiliul notarului public se aplică între filele înscrisului şi,
respectiv, parte pe fila înscrisului, parte pe adaosul folosit în
condiţiile prezentului regulament.
SUBSECŢIUNEA 5: Efectuarea şi legalizarea traducerilor. Legalizarea semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat
Art. 318
(1)Legalizarea
semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat se face potrivit
procedurii prevăzute de lege şi prezentei subsecţiuni. În actele şi
procedurile notariale, traducerile se efectuează de interpreţi şi
traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei.
(2)Cetăţenii
statelor membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European ori ai Confederaţiei Elveţiene pot desfăşura activitatea de
interpret şi traducător autorizat în acte şi proceduri notariale dacă
le-au fost recunoscute de Ministerul Justiţiei certificatele sau alte
documente similare care atestă calitatea de interpret şi traducător
autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, emise/eliberate de
autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă.
Art. 319
(1)Înscrisul care se traduce se prezintă notarului public în una dintre următoarele forme:
a)în
original. Originalul poate fi un înscris sub semnătură privată căruia i
s-a dat, după caz, dată certă, legalizare de semnătură ori certificare
sau poate fi un înscris autentic;
b)în copie legalizată ori certificată de autoritatea competentă care deţine în arhivă originalul înscrisului.
(2)Interpretul
şi traducătorul autorizat are obligaţia de a traduce complet, fără
omisiuni, textul prezentat spre traducere şi de a nu îi denatura
conţinutul şi sensul. Prin text prezentat spre traducere se înţelege fie
o parte din textul înscrisului, fie textul înscrisului în întregime. În
cazul în care se solicită traducerea doar a unei părţi din textul
înscrisului se va putea face doar această traducere, nefiind necesară şi
traducerea textului înscrisului în întregime. La sfârşitul traducerii
se va înscrie formula de certificare a traducerii, prin care interpretul
şi traducătorul autorizat va certifica exactitatea traducerii, faptul
că textul prezentat spre traducere a fost tradus în întregime, fără
omisiuni, şi că, prin traducere, înscrisului nu i-au fost denaturate
conţinutul şi sensul.
(3)În
cazul legalizării semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat
care a efectuat o traducere din limba română într-o limbă străină,
calificarea de către notarul public a înscrisului tradus se face pe baza
datelor şi informaţiilor cuprinse în înscrisul în limba română
prezentat de interpretul şi traducătorul autorizat în una dintre formele
prevăzute la alin. (1). În situaţia în care din înscrisul prezentat în
limba română nu rezultă date şi informaţii suficiente pentru calificarea
de către notarul public a actului tradus, acesta respinge cererea de
îndeplinire a procedurii de legalizare a semnăturii interpretului şi
traducătorului autorizat.
(4)În
cazul legalizării semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat
care a efectuat o traducere dintr-o limbă străină în limba română,
calificarea de către notarul public a înscrisului tradus se face pe baza
datelor şi informaţiilor cuprinse în traducerea certificată de
interpretul şi traducătorul autorizat. În situaţia în care din
traducerea înscrisului nu rezultă date şi informaţii suficiente pentru
calificarea de către notarul public a actului tradus, acesta respinge
cererea de îndeplinire a procedurii de legalizare a semnăturii
interpretului şi traducătorului autorizat.
(5)Copia
înscrisului care se traduce se anexează traducerii, cu aplicarea
ştampilei şi a semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat pe
marginile alăturate la îmbinarea a două file, astfel încât ştampila de
legătură să fie aplicată pe toate filele înscrisului, care se
numerotează, se capsează, se cos sau se broşează.
(6)Nu
se poate legaliza semnătura interpretului şi traducătorului autorizat
dacă înscrisul prezentat spre traducere, înfăţişat notarului public,
este în copie simplă.
(7)Încheierea
de legalizare a semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat se
întocmeşte în urma prezentării la biroul notarului public a înscrisului
care se traduce, precum şi a traducerii acestuia, certificată de
interpretul şi traducătorul autorizat.
Art. 320
(1)Interpretul
şi traducătorul autorizat care efectuează traducerea întocmeşte formula
de certificare, ce are următorul cuprins: "Subsemnatul,
................ (nume, prenume astfel cum sunt menţionate în
autorizaţie) .................., interpret şi traducător autorizat
pentru limba/limbile străină/străine .........., în temeiul Autorizaţiei
nr. ... din data de ..., eliberată de Ministerul Justiţiei din România,
certific exactitatea traducerii efectuate din limba
..................., în limba .............., că textul prezentat a fost
tradus complet, fără omisiuni, şi că, prin traducere, înscrisului nu
i-au fost denaturate conţinutul şi sensul.
Înscrisul
a cărui traducere se solicită în întregime/în extras are, în
integralitatea sa, un număr de .... pagini, poartă titlul/denumirea de
..................., a fost emis de ...... şi mi-a fost prezentat mie în
întregime/în extras.
Traducerea
înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată
potrivit cererii scrise înregistrate cu nr. ................/zz.ll.aaaa,
păstrate în arhiva subsemnatului.
S-a încasat onorariu/ de ... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ................./zz.ll.aaaa.
INTERPRET ŞI TRADUCĂTOR AUTORIZAT ........................ (semnătura şi ştampila)"
(2)Este
interzisă modificarea în orice mod a formulei de certificare prevăzute
la alin. (1), precum şi necompletarea uneia sau mai multora dintre
menţiunile cuprinse în aceasta.
Art. 321
Notarul
public refuză îndeplinirea procedurii legalizării semnăturii
interpretului şi traducătorului autorizat dacă nu sunt îndeplinite
cerinţele prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
Art. 322
(1)În
procedura de legalizare a semnăturii interpretului şi traducătorului
autorizat, notarul public verifică şi atestă că înscrisul prezentat
pentru a fi tradus este prezentat în una dintre formele prevăzute la
art. 319 alin. (1), că interpretul şi traducătorul care a efectuat
traducerea este autorizat conform legii, precum şi faptul că acesta a
semnat traducerea şi a aplicat ştampila.
(2)În
încheierea de legalizare a semnăturii interpretului şi traducătorului
autorizat, notarul public arată că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale,
respectiv data (anul, luna, ziua), numele şi prenumele interpretului şi
traducătorului autorizat, prezentarea lui în persoană, calificarea
actului prezentat spre traducere conform art. 319 alin. (1), precum şi
constatarea semnării de către acesta a traducerii. În situaţia în care
interpretul şi traducătorul autorizat şi-a depus specimenul de semnătură
la biroul notarial, nu este necesară prezenţa acestuia în faţa
notarului public în vederea îndeplinirii procedurii.
Art. 323
(1)Notarul public poate efectua traduceri în condiţiile art. 82 alin. (2) din lege.
(2)În
cazul în care traducerea se efectuează de către notarul public, pe
lângă menţiunile prevăzute la art. 322 alin. (2), în încheierea de
legalizare a traducerii, notarul public certifică exactitatea
traducerii, faptul că textul prezentat a fost tradus complet, fără
omisiuni, şi că, prin traducere, înscrisului nu i-au fost denaturate
conţinutul şi sensul. încheierea va cuprinde, de asemenea, următorul
text: "Înscrisul a cărui traducere se solicită în întregime/în extras
are, în integralitatea sa, un număr de .... pagini, poartă
titlul/denumirea de ............, a fost emis de ...... şi mi-a fost
prezentat mie în întregime/în extras.
Traducerea
înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată
potrivit cererii scrise înregistrate cu nr. ............/zz.ll.aaaa,
păstrate în arhiva subsemnatului.
S-a încasat onorariul de ...... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ................/zz.ll.aaaa."
Art. 324
Notarul
public poate elibera copii legalizate de pe traducerile aflate în
arhiva biroului notarial în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul
regulament pentru îndeplinirea procedurii de legalizare a copiilor de
pe înscrisuri.
SUBSECŢIUNEA 6: Primirea în depozit
Art. 325
(1)La
primirea în depozit a înscrisurilor, documentelor, valorilor, precum şi
a altor bunuri neperisabile, pe care notarul public are posibilitatea
practică şi efectivă de a le depozita la biroul notarial în condiţii de
siguranţă şi a căror depozitare nu contravine legii şi altor dispoziţii
de ordine publică sau bunelor moravuri, notarul public va proceda la
verificarea cuprinsului sau, după caz, a conţinutului acestora.
(2)În vederea primirii în depozit, deponentul declară pe propria răspundere că bunurile au provenienţă legală.
Art. 326
(1)Amprentele/Tiparele
dispozitivelor silvice speciale de marcat care au făcut obiectul
procedurii de certificare de sigiliu se depun în depozitul notarial.
(2)Încheierea de primire în depozit se întocmeşte în numărul de exemplare cerut de parte, plus unul pentru arhivă.
(3)Restituirea
înscrisurilor, documentelor sau valorilor primite în depozit se face pe
baza semnăturii părţilor, succesorilor sau, după caz, a
reprezentanţilor acestora, în registrul de depozite.
(4)Eliberarea
bunurilor sau înscrisurilor aflate în depozit se face la termenul şi în
condiţiile stabilite în încheierea de primire în depozit.
(5)La
începutul fiecărui an, notarul public procedează la reînscrierea în
ordine cronologică în registrul de depozite a depozitelor neeliberate,
începând cu înscrierea cea mai veche, care va purta nr. 1 din registru.
SUBSECŢIUNEA 7: Acte de protest al cambiilor, cecurilor şi al altor titluri la ordin
Art. 327
Actul
de protest al cambiei, biletului la ordin sau al cecului se întocmeşte,
la cererea beneficiarului, de către notarul public, care are obligaţia
de a-l înregistra, zilnic şi în ordinea datei, în registrul prevăzut la
art. 102 alin. (1) lit. g) şi de a comunica, în prima zi a fiecărei
săptămâni, camerei de comerţ şi industrie judeţene sau, după caz, a
municipiului Bucureşti tabelul protestelor întocmite în săptămâna
precedentă, în condiţiile prevăzute de legile speciale.
SUBSECŢIUNEA 8: Eliberarea de duplicate ale înscrisurilor notariale
Art. 328
(1)Eliberarea duplicatelor se face în condiţiile art. 155 din lege.
(2)Duplicatul
unui înscris notarial se poate elibera la cererea oricăreia dintre
părţi, a reprezentantului legal sau convenţional, a succesorilor
acestora, precum şi a oricărei persoane care justifică un drept sau un
interes legitim.
(3)Duplicatul
reprezintă redarea fidelă a conţinutului actului şi a încheierii
notariale, cu excepţia semnăturii părţilor şi a notarului
instrumentator. În locul semnăturilor originale ale părţilor şi a
notarului public instrumentator se menţionează numele şi prenumele
fiecărui semnatar.
(4)Pe
prima pagină a duplicatului se aplică o parafă cu menţiunea "DUPLICAT".
După redarea fidelă a conţinutului actului, inclusiv a conţinutului
încheierii notariale, se introduce formula de duplicat, cu următorul
cuprins, sub care notarul public semnează şi aplică sigiliul: "Prezentul
duplicat al actului ..., cu nr. ........., din data ........, încheiat
de către notarul public ..., se eliberează la cererea lui ..., în
calitate de ........, domiciliat în ..., identificat cu ..., CNP
.........., într-un număr de ... exemplare, de ..., notar public, şi are
aceeaşi forţă probantă ca originalul. Onorariul în sumă de ...... lei
s-a încasat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ....." În cazul
înscrisurilor prevăzute la art. 101 din lege, formula de duplicat va
avea următorul conţinut: "Prezentul duplicat al actului ......., cu nr.
.........., din data ......., încheiat de către notarul public
..........., se eliberează la cererea lui ......., în calitate de
......., domiciliat în ................, identificat cu ......., CNP
........., într-un număr de ....... exemplare, de .............., notar
public, are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi constituie titlu
executoriu în condiţiile legii. Onorariul în sumă de ....... lei s-a
încasat cu chitanţă/bon fiscal/ordin da plată nr. ........"
(5)Dacă
originalul actului a fost rectificat, duplicatul cuprinde atât
conţinutul actului, cât şi pe cel al încheierii de rectificare.
(6)Dacă
pe actul original aflat în arhiva notarului public sau a Camerei există
menţiunea revocării sau a anulării totale ori parţiale, nu se poate
elibera duplicat de pe acesta. în acest caz, se poate elibera copie
legalizată din arhivă, în condiţiile din prezentul regulament.
(7)În
cazul cererii de eliberare a unui duplicat de pe actele autentice
încheiate într-un singur exemplar original, altul decât cele eliberate
la autentificare, încheierea de eliberare a duplicatului va primi număr
distinct din registrul general şi va purta data eliberării, pentru
fiecare exemplar eliberat.
(8)Eliberarea
duplicatului de pe actele autentice întocmite într-un singur exemplar
original se face de pe actul autentic, conform art. 225 alin. (6),
păstrat în arhiva notarului public.
SUBSECŢIUNEA 9: Reconstituirea actelor originale
Art. 329
(1)Reconstituirea actelor notariale originale se face în condiţiile prevăzute de art. 156 din lege.
(2)Procedura
reconstituirii de către notarul public a actelor notariale originale se
îndeplineşte şi pentru actele întocmite de notariatul de stat, ale
cărui arhive se preiau de către Camere, sau înscrisuri care au dispărut
fără a mai exista un exemplar original. Reconstituirea se face cu
acordul părţilor sau, după caz, al succesorilor acestora.
SUBSECŢIUNEA 10: Procedura eliberării încheierii cu privire la verificarea evidenţelor succesorale
Art. 330
Pentru eliberarea încheierii privind verificarea evidenţelor succesorale, prevăzută de Codul de procedură civilă,
notarul public aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale
referitoare la verificarea evidenţelor notariale şi înregistrarea cauzei
succesorale.
Art. 331
(1)Notarul
public verifică prezentarea certificatului de deces, dovedirea
calităţii de succesibil sau persoană îndreptăţită, precum şi o copie a
cererii de chemare în judecată, purtând menţiunea că a fost sau nu
depusă.
(2)Cererea
se înregistrează în evidenţele succesorale ale Camerei şi notarul
public înregistrează dosarul pe rolul biroului. Eliberarea încheierii
revine notarului public competent în condiţiile legii să soluţioneze
procedura succesorală.
(3)Notarul
public eliberează, în termen de 3 zile lucrătoare de la data
înregistrării cererii, o încheiere cu privire la rezultatul
verificărilor efectuate în Registrul de evidenţă a procedurilor
succesorale ţinut de Cameră, precum şi în registrele naţionale notariale
prevăzute de art. 163 alin. (1) lit. a)-c) din lege.
(4)În
încheierea menţionată la alin. (3) se vor înscrie rezultatele
verificării menţiunilor cuprinse în certificatele sau adeverinţele
eliberate din registrele succesorale.
(5)Notarul
public procedează mai întâi la interogarea Registrului de evidenţă a
procedurilor succesorale ţinut de Camera în a cărei circumscripţie
teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu. În cazul în care, în
urma verificării, se constată că succesiunea este soluţionată, se va
face menţiune despre acest fapt în încheiere, fără a se mai proceda la
verificarea registrelor unice ale Uniunii prevăzute de art. 163 alin.
(1) lit. a)-c) din lege.
(6)Dacă
în urma verificării registrului ţinut de Cameră se constată că
succesiunea defunctului nu se află pe rolul niciunui birou notarial,
interogarea Registrului naţional notarial de evidenţă a succesiunilor se
va face numai în situaţia în care defunctul a avut ultimul domiciliu în
străinătate sau nu i se cunoaşte domiciliul, dar de pe urma căruia au
rămas bunuri pe teritoriul României.
(7)Dacă
în urma verificării prevăzute la alin. (3) se constată că succesiunea
se află pe rolul unui birou notarial, cel interesat va fi îndrumat să
obţină încheierea de la notarul public care instrumentează dosarul.
(8)Cererea
prin care se solicită efectuarea verificărilor, împreună cu încheierea
eliberată de notarul public în urma efectuării verificărilor, se
înregistrează în Registrul general notarial sau, după caz, în registrul
de succesiuni.
SECŢIUNEA 12: Controlul Judecătoresc al actelor şi procedurilor notariale
Art. 332
Controlul
judecătoresc al actelor şi procedurilor notariale se realizează,
potrivit legii, pe calea acţiunii în anulare sau, în cazul refuzului
îndeplinirii actului notarial, pe calea plângerii împotriva încheierii
de respingere pronunţate de notarul public.
Art. 333
(1)Acţiunea
în anularea actului notarial se exercită de părţi sau de orice persoană
interesată la instanţa competentă potrivit legii.
(2)Până
la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a pronunţat anularea,
actul notarial atacat se socoteşte valabil îndeplinit.
Art. 334
(1)Plângerea
împotriva încheierii de respingere se înregistrează la biroul notarului
public care a refuzat îndeplinirea actului notarial, iar acesta este
obligat să o înainteze, în termen de 3 zile lucrătoare, judecătoriei în
circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea, împreună cu dosarul
cauzei.
(2)Notarul
public cu sediul biroului notarial în municipiul Bucureşti va înainta
plângerea judecătoriei în circumscripţia căreia se află sediul biroului.
CAPITOLUL V: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 335
(1)Notarii
stagiari care au început stagiatura până la data de 31 decembrie 2012
inclusiv continuă desfăşurarea stagiului cu respectarea dispoziţiilor
legale în vigoare la data începerii stagiului, cu excepţia celor privind
susţinerea examenului de definitivat, care se va organiza începând de
la data de 1 ianuarie 2013 de către INR.
(2)La
data intrării în vigoare a prezentului regulament, atribuţiile delegate
notarului stagiar de către notarul public, în condiţiile art. 21 alin.
(1) din lege, în forma în vigoare la 31 decembrie 2012, încetează.
Art. 336
(1)Notarii
publici în funcţie, înregistraţi în registrul curţii de apel, se
înscriu din oficiu în RNENP şi acestora li se vor elibera, gratuit, la
propunerea Colegiului director al Camerei, licenţele de funcţionare,
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 58 fiind prezumată.
(2)Notarilor
publici care nu au fost înregistraţi în registrul curţii de apel, dar
au primit, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentului regulament, avizul de funcţionare a biroului notarial, li se
vor elibera din oficiu, gratuit, la propunerea Colegiului director al
Camerei, licenţele de funcţionare.
(3)Notarii
publici înregistraţi în registrul curţii de apel, inclusiv cei care nu
mai sunt în funcţie sau sunt suspendaţi, vor fi înscrişi din oficiu în
RNENP, cu toate modificările din registrul curţii de apel.
(4)Până
la data de 31 decembrie 2013, notarii publici au obligaţia de a
modifica denumirea birourilor notariale potrivit legii şi prezentului
regulament.
Art. 337
Notarii publici care au fost aleşi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995
în Colegiul director al Camerei, în mandatul 2010-2013, şi în Consiliul
Uniunii, în mandatul 2013-2017, îşi vor îndeplini mandatele în ambele
organe de reprezentare ale profesiei, având dreptul de a opta la
sfârşitul mandatului în Colegiul director al Camerei, dacă vor rămâne
membri în Consiliul Uniunii sau vor dori să fie aleşi pentru un nou
mandat în Colegiul director al Camerei.
Art. 338
(1)Curţile de apel vor preda Consiliului Uniunii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2012,
registrele speciale de evidenţă a notarilor publici şi birourilor
notariale, precum şi documentele care au stat la baza înscrierii în
acestea.
(2)Curţile de apel pot efectua înregistrări în registrele speciale până la predarea acestora Consiliului Uniunii.
Art. 339
Anexele
nr. 1-39 conţin modelele încheierilor, registrelor utilizate de notarii
publici, precum şi ale altor lucrări notariale şi fac parte din
prezentul regulament.
-****-
ANEXA nr. 1:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici
I.Evidenţa notarilor publici
Nr. de înregistrare | Data înregistrării | Numele, prenumele şi alte date personale ale notarului public1) | Ordinul de numire în funcţie, circumscripţia judecătoriei şi localitatea de numire | Sediul biroului notarial2) | Modificări3) | Evidenţa controalelor şi a măsurilor dispuse | Sancţiuni disciplinare | Data şi temeiul radierii înregistrării | Observaţii |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| | | | | | | | | |
__
1)
În coloana 3 se înscriu numele, prenumele notarului public, funcţiile
deţinute în organele profesionale, precum şi alte date relevante din
mapa profesională.
2)
În coloana 5 se vor înscrie sediul, astfel cum rezultă din ordinul
ministrului Justiţiei de numire în funcţie sau din decizia Colegiului
director al Camerei Notarilor Publici, precum şi, după caz, adresa
poştală, astfel cum este aceasta prevăzută în licenţa de funcţionare.
3) În coloana 6 se vor înscrie orice modificări intervenite în rubricile 3-5.
II.Evidenţa formelor de exercitare a activităţii notarilor publici
Nr. de înregistrare | Data înregistrării | Numele şi prenumele notarului public/ Numele şi prenumele notarilor publici asociaţi | Denumirea biroului individual/ Denumirea societăţii profesionale | Numărul
şi data ordinului ministrului justiţiei sau ale deciziei Colegiului
director al Camerei, circumscripţia judecătoriei şi localitatea în care
are sediul biroul individual/ societatea profesională notarială | Sediul biroului notarial | Sediul secundar al biroului notarial | Modificări | Data şi temeiul radierii înregistrării | Numărul şi data acordării/ retragerii licenţei de funcţionare | Observaţii |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| | | | | | | | | | |
ANEXA nr. 2:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Nr. înregistrare ................................
Data ................................................
CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici (RNENP)
La cererea ............................1), potrivit art. ..................... din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, şi art. ..... din Regulamentul
de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, se certifică înregistrarea în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici a ......................... 2)
Prezentul certificat a fost eliberat în .......... exemplare.
Director general,
...........................
L.S.
____
1)
Se vor înscrie numele şi prenumele notarului public/notarilor publici
sau, după caz, se va individualiza Colegiul director al Camerei
Notarilor Publici care a solicitat înregistrarea.
2) Se vor face menţiuni în funcţie de obiectul cererii, potrivit dispoziţiilor legii şi regulamentului de aplicare a legii.
ANEXA nr. 3:
Nr. crt. | Data | Numele, prenumele şi/sau denumirea părţilor | Felul actului şi/sau operaţiunilor | Acte autentice | Alte înregistrări | Preţ/ evaluare | TAXE | Scutiri şi reduceri | Notar public | Observaţii |
Impozit | Tarif ANCPI | Onorariu |
Anul ..... | Nr. de autentificare | Imobiliare | Acte de ipotecă | Acte referitoare la regimul matrimonial | Societăţi comerciale , agricole, societăţi civile, asociaţii, fundaţii Constituiri/ Modificări şi hotărârii aferente | Testament, codicil, acte de revocare ale acestora | Alte acte | Respingeri | Rectificări, proiecte, alte operaţii (necuprinse în rubricile 18-23) | Cerificări | Legalizări de semnătură, specimene de semnătură şi sigilii | Închirieri şi proceduri prealabile | Dată certă | Legalizării copii | Legalizări traduceri, legalizarea semnăturii traducătorului | Duplicate | | | | | Scutiri | Reduceri |
Ziua/ Luna |
Acte vânzare | Alte acte de transmitere a dreptului de proprietate (altele decât cele de la rubricile 6 şi 9), partaj | Alipiri, dezlipiri, apartamentări | Anulări modificări, încetări, stingeri | Mobiliare | Imobiliare |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 |
| | REPORT pagină anterioară | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | Total pagină | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | REPORT | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
ANEXA nr. 4: OPISUL REGISTRULUI GENERAL NOTARIAL
Numele şi prenumele şi/sau denumirea părţilor | Felul actului | Nr. de înregistrare/nr. autentic şi data actului |
1 | 2 | 3 |
| | |
ANEXA nr. 5: REGISTRUL DE SUCCESIUNI
Nr. Înregistrare | Data înregistrării | Numele şi prenumele defunctului CNP/data naşterii | Ultimul domiciliu al defunctului | Data decesului | Numărul
de înregistrare din registrul de evidenţă a procedurilor succesorale,
precum şi numerele de înregistrare ale certificatelor eliberate de
CNARNN | Termen | Numărul
şi data certificatului (moştenitor, legatar, calitate, succesoral de
lichidare, executor testamentar, vacanţă succesorală) | Suspendarea procedurii succesorale | Alte soluţii (conexare, disjungere, clasare fără obiect etc.) | Impozit | Onorariu | Tarif ANCPI | Notarul public | Observaţii (suplimentări, reînregistrări etc.) |
Anul | Luna | Ziua | Anul | Luna | Ziua |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | |
ANEXA nr. 6: OPISUL REGISTRULUI DE SUCCESIUNI
Numele şi prenumele defunctului | Ultimul domiciliu al defunctului | Numărul dosarului succesoral |
1 | 2 | 3 |
| | |
ANEXA nr. 7: REGISTRUL DE TERMENE SUCCESORALE
Data | Numărul de ordine | Numele şi prenumele defunctului | Numărul dosarului succesoral | Soluţia (amânare, suspendare sau finalizare) | Numărul certificatului (de moştenitor, de legatar, de calitate, succesoral de lichidare, de vacanţă, de executor testamentar) | Onorariul | Impozitul | Tariful ANCPI |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | g |
| | | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
ANEXA nr. 8: REGISTRUL DE DEPOZITE
Număr de înregistrare | Ziua, luna, anul | Numele, prenumele şi semnătura deponentului | Individualizarea înscrisului, documentelor sau valorilor depuse în depozitul notarial | Termen de păstrare, condiţia şi, după caz, persoana desemnată căreia i se eliberează depozitul | Onorariul încasat | Notarul public | Data eliberării | Numele, prenumele şi semnătura persoanei căreia i se restituie depozitul |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| | | | | | | | |
ANEXA nr. 9: REGISTRUL DE PROTESTE
Număr de înregistrare | Ora, ziua, luna, anul | Numele şi prenumele celui care a cerut protestul | Numele şi prenumele celui contra căruia s-a cerut protestul | Locul şi data comunicării (cu menţiunea comunicărilor efectuate) | Transcrierea exactă a cambiei, biletului la ordin sau cecului | Somaţia de plată, răspunsul primit sau motivul pentru care nu s-a răspuns | Onorariul încasat | Notarul public care a întocmit protestul |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| | | | | | | | |
ANEXA nr. 10: REGISTRUL DE CONSULTAŢII NOTARIALE
Număr de înregistrare | Ziua, luna, anul | Numele şi prenumele solicitantului | Obiectul consultaţiei | Forma consultaţiei | Onorariul încasat | Notarul public | Observaţii |
Orală | Scrisă |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| | | | | | | | |
ANEXA nr. 11: REGISTRUL DE CORESPONDENŢĂ
Număr da înregistrare | Data înregistrării/expedierii | Emitent/Destinatar | Obiectul corespondenţei şi modul de soluţionare | Observaţii |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| | | | |
ANEXA nr. 12:
I.Încheiere de autentificare pentru persoanele care ştiu să citească şi să scrie
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ....................
Licenţa de funcţionare nr. ...............
Sediul ...............................................
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. ..................
Anul ................. luna ................. ziua ................ ora 1)
În faţa mea,......................, notar public, la sediul biroului 2), s-a prezentat ................................, cu domiciliul în ............................., identificat prin 3), CNP ................., în nume propriu/în calitate de .....................4) al .............................., cu domiciliul/sediul în ............................, în baza ...........................5), care, după ce a citit/i s-a citit actul ..............6),
a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act
reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris
şi a semnat unicul exemplar, precum şi cele ................... anexe.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a perceput impozit în sumă de ............ lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ...............7).
S-a perceput tarif ANCPI în sumă de ................. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..............8).
S-a încasat onorariul în sumă de ............... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..................9).
Notar public,
....................
L.S.
___
1)
Ora şi minutul se vor menţiona în cazul autentificării unui testament,
codicil sau a unui act de revocare a acestora; în cazul luării
consimţământului în aceeaşi zi, dar la ore diferite, acestea se vor
menţiona după datele de identificare ale fiecărui semnatar.
2)
În cazul deplasării în afara sediului biroului notarial se va menţiona
locul (cu elemente suficiente de individualizare) în care s-a luat
consimţământul şi, după caz, dacă notarul public a fost însoţit de
secretar, situaţie în care acesta din urmă va semna încheierea alături
de notarul public.
3) Se fac menţiuni privind modul de identificare:
a)cunoscut personal de notar;
b)act de identitate sau paşaport;
c)atestarea avocatului care 11 asistă în baza delegaţiei avocaţiale.
4) Se va completa calitatea în care acţionează semnatarul/semnatarii actului:
a)mandatar;
b)reprezentant legal etc.
5) Se va menţiona actul prin care semnatarul actului a fost împuternicit să încheie actul notarial.
6)
Se completează numai pentru nevăzătorul care, ştiind carte, poate
semna, caz în care, în încheierea de autentificare se va înscrie,
înainte de formula de învestire, următoarea menţiune:"fiind nevăzător, a
declarat că a auzit cele citite şi că acestea reprezintă voinţa sa".
7) - 9)
Se completează numai dacă acestea se percep sau se încasează, cu
indicarea cuantumului; pentru actele scutite se face menţiunea "scutit".
II.Încheiere de autentificare pentru persoana care nu ştie carte sau nu poate semna
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ........................
Licenţa de funcţionare nr. ...................
Sediul ..................................................
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. ........................
Anul ............. luna ............ ziua ............. ora 1)
În faţa mea, ................, notar public, la sediul biroului2) s-a prezentat .............................., cu domiciliul în ......................., identificat prin ................3), CNP ........................, în nume propriu/în calitate de ...................4) al ........................., cu domiciliul/sediul în .........................., în baza .................... 5),
care, după ce i s-a citit actul, a declarat că i-a înţeles conţinutul,
că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la
autentificarea prezentului înscris, dar nu a semnat unicul exemplar şi
cele anexe, pentru următorul motiv .........................
Consimţământul expres i s-a luat în prezenţa următorilor martori:
1 ..........................., cu domiciliul în ..........................., identificat prin .............................6), CNP ...........................;
2 ..........................., cu domiciliul în ..........................., identificat prin ..............................6), CNP ...........................,
care
au semnat înscrisul, atestând că persoana care nu a putut semna a
declarat că înscrisul i-a fost citit, i-a înţeles conţinutul şi consimte
la autentificare.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a
perceput impozit în sumă de .............. lei, cu chitanţă/bon
fiscal/ordin de plată nr. .......................................... 7).
S-a
perceput tarif ANCPI în sumă de .................... lei, cu
chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ................................ 8).
S-a
încasat onorariul în sumă de ................ lei, cu chitanţă/bon
fiscal/ordin de plată nr. .......................................... 9).
Notar public,
L.S.
.....................
____
1)
Ora şi minutul se vor menţiona în cazul autentificării unui testament,
codicil sau a unui act de revocare a acestora; în cazul luării
consimţământului în aceeaşi zi, dar la ore diferite, acestea se vor
menţiona după datele de identificare ale fiecărui semnatar.
2)
În cazul deplasării se va menţiona locul în care s-a luat
consimţământul şi, după caz, dacă notarul public a fost însoţit de
secretar, situaţie în care acesta din urmă va semna încheierea alături
de notarul public.
3) Se fac menţiuni privind modul de identificare:
a)cunoscut personal de notar;
b)act de identitate sau paşaport;
c)atestarea avocatului care îl asistă în baza delegaţiei avocaţiale.
4)Se va completa calitatea în care acţionează semnatarul/semnatarii actului:
a)mandatar;
b)reprezentant legal etc.
5) Se va menţiona actul prin care semnatarul actului a fost împuternicit să încheie actul notarial.
6) Identificarea martorului se poate face numai prin act de identitate sau paşaport.
7)-9)
Se completează numai dacă acestea se percep sau se încasează, cu
precizarea cuantumului; pentru actele scutite se va face menţiunea
"scutit".
ANEXA nr. 13:
I.Conţinutul formulei de duplicat eliberat la autentificarea actului încheiat într-un singur exemplar original 1)
A)Pentru actul care nu constituie titlu executoriu
"Prezentul
duplicat s-a întocmit în .... exemplare, de .......... notar public,
astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca
originalul.
Notar public,
.....................
LS."
B)Pentru actul care constituie titlu executoriu
"Prezentul
duplicat s-a întocmit în exemplare, de ................. notar public,
astăzi, data autentificării actului, are aceeaşi forţă probantă ca
originalul şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii."
Notar public,
....................
LS."
____
1)
Formula de duplicat se poziţionează după încheierea de autentificare.
Notarul public semnează doar la finalul formulei de duplicat, urmată de
aplicarea sigiliului. Duplicatele eliberate în cadrul procedurii de
autentificare nu se înregistrează separat.
II.Conţinutul
formulei de duplicat eliberat ulterior procedurii de autentificare a
actului încheiat într-un singur exemplar original sau în mai multe
exemplare originale
A)Pentru actul care nu constituie titlu executoriu
"ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ........................................
Licenţa de funcţionare nr. .....................
Sediul ....................................................
DUPLICAT nr. ................ din data de ...............
Prezentul duplicat al actului1)
...................... cu nr. ..............., din data
.................., încheiat de către notarul public .................,
se eliberează la cererea lui ........................, în calitate de2)
.........................., domiciliat în .......................,
identificat prin .................., CNP ................., într-un
număr de ........... exemplare, de ..........., notar public3), şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
S-a încasat onorariul în sumă de ................. lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .......................
Notar public,
...................
LS"
B)Pentru actul care constituie titlu executoriu
"ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ....................
Licenţa de funcţionare nr. .....................
Sediul ................................
DUPLICAT nr. ....................... din data de ...................
Prezentul duplicat al actului1)
...................... cu nr. ..........., din data
....................., încheiat de către notarul public
........................., se eliberează la cererea lui .............,
în calitate de2) .........................., domiciliat în
..........................., identificat prin CNP ...............,
într-un număr de ............ exemplare, de .............., notar public3), are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii.
S-a încasat onorariul în sumă de ............ lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ....
Notar public,
...................
LS"
___
1) Se va trece denumirea actului.
2) Se va menţiona oricare parte din act, personal sau prin mandatar, moştenitorii oricăreia din părţi sau succesorii în drepturi.
3)
Duplicatul se emite de orice notar public în administrarea căruia se
găseşte arhiva sau care are acces la arhiva în care se găseşte actul în
original.
ANEXA nr. 14:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ......................
Licenţa de funcţionare nr. ......................
Dosar succesoral nr. ........./an ................ (an înregistrare dosar)
ÎNCHEIERE
Şedinţa din ....................
Notar public .................
În cauza succesorală privind pe defunctul .....................
La apelul nominal au răspuns:
1 ...................... în calitate de ................, identificat cu ...........................;
2 ..................... în calitate de .................., identificat cu .........................;
3 ..................... în calitate de .................., identificat cu ........................... .
Au lipsit: ........................
Se va face menţiunea dacă s-a îndeplinit sau nu procedura ........................
Declaraţiile celor prezenţi: ..................................
Notarul public,
văzând că .............................................................
DISPUNE:
Amânăm
cauza la termenul de în ............................, cunoştinţa celor
prezenţi, pentru când
..................................................... 1)
Se vor cita: .....................................................
Notar public,
......................
L.S.
Semnătura celor prezenţi
____
1) Se vor menţiona măsurile dispuse în vederea soluţionării cauzei.
ANEXA nr. 15:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial .........................
Licenţa de funcţionare nr. .........
Sediul ........................................
Dosar succesoral nr. ....../an ........
Notar public .................
ÎNCHEIERE FINALĂ
Şedinţa din data de .....................
A._
În
cauza succesorală privind pe defunctul .............................,
CNP ........................, decedat la data de
............................, cu ultimul domiciliu
........................., la apelul nominal au răspuns:
1
.................., domiciliat în .............................., CNP
........................, în calitate de ....................,
identificat cu ....................;
2
.................., domiciliat în .............................., CNP
........................, în calitate de ....................,
identificat cu .....................
Au lipsit: .............................1)
Succesibilii prezenţi declară: ................................. .
Au acceptat moştenirea .......................................... .
Au renunţat la moştenire ....................................... .
Sunt străini de succesiune prin declaraţie de neacceptare ................................ .
Defunctul a/nu a lăsat testament(ul) ..................................2)
Defunctul a adoptat regimul matrimonial al ...................................... .
Regimul matrimonial s-a lichidat prin actul autentic nr. .............................. .
Masa succesorală se compune din următoarele drepturi şi obligaţii: .................................................... .
Activ succesoral:
A.Bunuri mobile .........................
Evaluare: ....................................
B.Bunuri imobile ......................
Pasiv
succesoral: ..............................., la care se adaugă
cheltuielile cu ultima boală şi înmormântarea, în sumă de ..............
lei, suportate de ............., care au fost şi susţinătorii
defunctului.
Cerem eliberarea certificatului de moştenitor.
Semnăturile .........................
B _
NOTARUL PUBLIC:
Luând
în considerare declaraţiile moştenitorilor, actele de stare civilă,
martorii şi celelalte probe administrate ............................,
constată că în succesiunea defunctului ................................
I _
Masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
Activ succesoral:
A.Bunuri mobile .........................................
Evaluare: .....................................................
B.Bunuri imobile ......................................
Pasiv
succesoral: ..........................................., la care se
adaugă cheltuielile cu ultima boală şi înmormântarea, în sumă de .......
lei, suportate de ..........., care au fost şi susţinătorii defunctului
........................ .
Total activ succesoral: ................. lei.
Pasivul succesoral constă din: ................., în valoare totală de ........................... lei.
TOTAL ACTIV; ........................ lei.
Scutiri şi reduceri: .................... lei.
II _
A.Au calitatea de moştenitori legali/testamentari, în cotele şi cu taxele arătate în dreptul fiecăruia, următorii:
1
........................., domiciliat în ........................, CNP
............................, în calitate de ..........................,
căruia îi revine o cotă de ........ din masă succesorală;
2
......................., domiciliat în ........................., CNP
............................, în calitate de
..........................., căruia îi revine o cotă de ........... din
masă succesorală.
B.Impozit ............. lei
Modul de calcul al impozitului ...........................
C.Onorariul ................ lei
Modul de calcul al onorariului ...........................
D.Atribuirea
în mod distinct a bunurilor s-a făcut potrivit partajului intervenit
astfel: ..........................................
Semnăturile ........................
Sunt străini de succesiune prin:
Renunţare în termen;
1
............... (nume, prenume) ...................., calitatea faţă de
defunct ...................., numărul de înregistrare din Registrul
naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNNEOS)
...............................;
Aplicarea prezumţiei de renunţare conform art. 1.112 din Codul civil:
1 .................... (nume, prenume) ......................, calitatea faţă de defunct ........................;
Declaraţie de neacceptare:
1
............... (nume, prenume) ........................., calitatea
faţă de defunct .........................., numărul de înregistrare din
RNNEOS ...................... .
Sunt nedemni de a moşteni:
1 .................. (nume, prenume) ................., calitatea faţă de defunct ............................... .
În temeiul dispoziţiilor art. 1.132 din Codul civil şi ale Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare,
DISPUNE:
Eliberarea, în condiţiile legii, a certificatului de moştenitor/legatar.
Notar public,
..............................
L.S.
____
1) Se fac menţiuni privind îndeplinirea procedurii.
2) Se fac menţiuni privind existenţa testamentului, forma acestuia şi modul în care s-a constatat valabilitatea acestuia.
ANEXA nr. 16:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ....................
Licenţa de funcţionare nr. ..................
Sediul .......................
Dosar succesoral nr. .........../.................
CERTIFICAT SUCCESORAL DE LICHIDARE Nr. ....................1)
Data (ziua, luna, anul) .....................................2)
...............................,
notar public, cercetând piesele dosarului de mai sus, precum şi
încheierea finală respectivă, în baza art. 12 lit. c) şi q), precum şi a
art. 123 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, certific următoarele:
De
pe urma defunctului .........................., CNP ..................,
decedat la data de ......................, cu ultimul domiciliu în
................., judeţul ........................., au rămas
următoarele bunuri şi următorii moştenitori legali şi/sau legatari:
..............................................................................................
.
Defunctul
nu a fost căsătorit/a fost căsătorit sub regimul matrimonial al
............................., regim care a fost lichidat prin actul
autentic nr. .................. din data de ...........................
I.Masa succesorală:
A.Activ succesoral:
a)bunuri mobile: .........................3)
b)bunuri imobile: ........................
B.Pasiv succesoral: ..................................
Natura succesiuni .........................4)
II.Moştenitori/Legatari
1
..................................., CNP .............................,
domiciliat în ....................., în calitate de
........................., cu o cotă de ......... din masa succesorală
2
..................................., CNP
..............................., domiciliat în .................., în
calitate de ..........................., cu o cotă de ........... din
masa succesorală
Acordul
moştenitorilor cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral,
desemnarea lichidatorului, întinderea puterilor acestuia şi termenul de
finalizare a procedurii au fost consemnate în actul autentificat cu nr.
......../...........
Renunţători:
Au renunţat la succesiune, conform art. 1.120 din Codul civil:
1
..................................., în calitate de
..................., prin declaraţia înregistrată în Registrul naţional
notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNNEOS) cu nr.
.............. din ...........
Sunt prezumaţi renunţători la succesiune, conform art. 1.112 din Codul civil:
1 ...................................., în calitate de ........................
Sunt străini de succesiune:
1
....................................., în calitate de
..........................., declaraţie înregistrată în RNNEOS cu nr.
................. din ..............
Nedemni:
Sunt nedemni, conform art. 958 sau 959 din Codul civil:
1
......................................., în calitate de
........................., căruia i s-a stabilit nedemnitatea conform
............................... .
Notarul public se va îngriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare în registrele de publicitate.
După
finalizarea procedurii de lichidare se va elibera un certificat de
moştenitor care va cuprinde produsul net al lichidării, sume de bani
rămase sau, după caz, alte bunuri sau datoriile neacoperite, în cazul în
care activul nu a fost îndestulător.
S-a
perceput impozit în sumă de ............... lei, fiind achitat cu
chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..................... .
S-a
perceput onorariul în sumă de .............. lei, cu TVA în sumă de
......... lei, şi a fost achitat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată
nr. ............ .
S-a
perceput tariful de publicitate imobiliară în sumă de ............. lei
şi a fost achitat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr.
................. .
Notar public,
...............
L.S.
____
1) Sa va înscrie numărul de certificat din Registrul de termene succesorale.
2) Se va înscrie data încheierii finale.
3) Nu se va menţiona evaluarea bunurilor mobile cuprinsă în încheierea finală.
4) Se vor menţiona, după caz, următoarele: "legală în temeiul art. ............ din Codul civil"; "testamentară în temeiul art. .......... din Codul civil,
precum şi în baza testamentului olograf din data de
............./autentic din data de .................., întocmit de
......................... ."
ANEXA nr. 17:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial .................
Licenţa de funcţionare nr. ................
Sediul ....................
Dosar succesoral nr. .........../................
CERTIFICAT DE ........................ 1) Nr. ..........................2)
Data (ziua, luna, anul) .................... 3)
...........................,
notar public, cercetând piesele dosarului de mai sus, precum şi
încheierea finală respectivă, în temeiul art. 12 lit. c) şi al art. 115
din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, certific următoarele:
De
pe urma defunctului .........................., CNP
........................., decedat la data de
................................, cu ultimul domiciliu în
.................., judeţul .........., au rămas următoarele bunuri şi
următorii moştenitori legali şi/sau ......................... legatari;
Defunctul
nu a fost/a fost căsătorit sub regimul matrimonial al
......................., regim care a fost lichidat prin actul autentic
nr. ...............din data de ......
I.Masa succesorală:
a)bunuri mobile: .............................;4)
b)bunuri imobile: ..............................
Natura succesiunii ..........................5)
II.Moştenitori/Legatari
1
........................., CNP .........................., domiciliat
în ..........................., în calitate de
..........................., cu o cotă de .................. din masa
succesorală.
2
........................., CNP .........................., domiciliat
în ..........................., în calitate de
..........................., cu o cotă de .................... din masa
succesorală.
Atribuirea în mod distinct a bunurilor s-a făcut în baza actului ...................................
Prezentul
certificat s-a eliberat în baza hotărârii definitive nr.
........................./zz.ll.aaaa, pronunţate de
.............................
Renunţători:
Au renunţat la succesiune, conform art. 1.120 din Codul civil:
1
................................., în calitate de ..................
prin declaraţia înregistrată în Registrul naţional notarial de evidenţă a
opţiunilor succesorale (RNNEOS) cu nr.
....................../zz.ll.aaaa.
Sunt prezumaţi renunţători la succesiune, conform art. 1.112 din Codul civil:
1 ..............................., în calitate de .......................
Sunt străini de succesiune:
1
...................., în calitate de .........................,
declaraţie înregistrată în RNNEOS cu nr.
........................zz.ll.aaaa.
Nedemni:
Sunt nedemni, conform art. 958 sau 959 din Codul civil:
1
.............................., în calitate de ..................,
căruia i s-a stabilit nedemnitatea conform ........................
S-a perceput impozit în sumă de ............... lei, fiind achitat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ................
S-a
perceput onorariul în sumă de .............. lei, cu TVA în sumă de
............... lei, şi a fost achitat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de
plată nr. ............
S-a
perceput tariful de publicitate imobiliară în sumă de ............. lei
şi a fost achitat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr.
..............
Notar public,
.....................
L.S.
____
1) În funcţie de natura succesiunii se va completa: moştenitor sau legatar, după caz.
2) Se va înscrie numărul de certificat din Registrul de termene succesorale.
3) Se va înscrie data încheierii finale.
4) Nu se va menţiona evaluarea bunurilor mobile cuprinsă în încheierea finală.
5) Se vor menţiona, după caz, următoarele:"legală în temeiul art. ........... din Codul civil";"testamentară în temeiul art. ........... din Codul civil,
precum şi în baza testamentului olograf din data de
............./autentic din data de ................., întocmit de
......................." .
ANEXA nr. 18:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial .........................
Licenţa de funcţionare nr. .....................
Sediul ..................................
Dosar succesoral nr. ...............
CERTIFICAT DE EXECUTOR TESTAMENTAR Nr. ....................
Data (zz.ll.aaaa) ........................
.......................................,
notar public, în baza art. 115 alin. (5) din Legea notarilor publici şi
a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, certific următoarele:
Defunctul
......................., CNP ........................., decedat la data
de ...................., cu ultimul domiciliu în
......................., judeţul ..............., potrivit testamentului
autentificat de ................................, cu nr.
.............., din ............../testamentului olograf datat
.................., validat prin procesul-verbal din data de
........................, a desemnat ca executor testamentar, în
condiţiile art. 1.077 şi următoarele din Codul civil, pe:
1
................................., domiciliat în
........................., CNP ......................, care a acceptat
sarcina de a îndeplini această calitate.
Testatorul a stabilit următoarele:
a)drepturile executorului testamentar ...........................;
b)îndatoririle executorului testamentar ........................;
c)modalităţile de predare a legatelor ............................;
d)modalităţile de lichidare a pasivului succesoral ...................................
S-a perceput onorariul de .............. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ............ din ...............
Notar public,
.....................
L.S.
ANEXA nr. 19:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial .............................
Licenţa de funcţionare nr. .......................
Sediul .......................................................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE COPIE Nr. ...........................
Anul .............. luna .............. ziua ...................
...............................,
notar public, legalizează această copie conformă cu înscrisul prezentat
nouă, aflat în ................1), care este ..............2) şi are .............. pagini, colaţionat de secretarul/expertul ................................
Înscrisul .......................................3)
S-a perceput onorariul de ................. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .....................
Colaţionat
Secretar/Expert,
...................
Notar public,
..................
L.S.
___
1)
Se va indica locul în care se află înscrisul original prezentat pentru
colaţionare: în arhiva biroului notarial sau în afara acesteia, cu
precizarea locului unde se află.
2) Se vor menţiona denumirea înscrisului şi starea în care se află înscrisul prezentat.
3)
Se va completa doar dacă actul este în extras, sub semnătură privată,
prezintă particularităţi, este plastifiat sau altă menţiune în legătură
cu înscrisul prezentat. De asemenea, se vor face menţiunile
corespunzătoare şi în cazul actelor originale emise de autorităţi,
parafate sau semnate prin parată.
ANEXA nr. 20:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial .......................
Licenţa de funcţionare nr. ................
Sediul .........................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE DE SEMNĂTURĂ Nr. ................
Anul ............. luna ..............ziua ................
În
faţa mea, ....................., notar public, la sediul biroului/locul
unde s-a îndeplinit procedura .......................................,
s-a/s-au prezentat ................................, cu domiciliul în
..........................., identificat/identificaţi prin
..........................., CNP ......................1), şi
a/au semnat cele ................ exemplare ale înscrisului al cărui
conţinut îi/le este cunoscut, redactat de ..............................
În temeiul art. 12 lit. e) şi al art. 145 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se legalizează semnătura de pe acest înscris.
În temeiul art. 12 lit. e) şi al art. 147 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, se legalizează semnătura de pe acest înscris.
S-a perceput onorariul de ................ lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ........................ .
Notar public,
.................
L.S.
___
1) Identificarea se face în condiţiile art. 85 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
ANEXA nr. 21:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ..............................
Licenţa de funcţionare nr. .............................
Sediul ...........................
ÎNCHEIERE DE DATĂ CERTĂ Nr. .....................
Anul ................ luna ............... ziua .......................
În temeiul art. 12 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, se dă dată certă acestui
înscris, din care s-a reţinut o copie în arhiva biroului notarial1); acesta este .......................2) şi are ................. pagini, prezentat în ............... exemplare.
S-a încasat onorariul de .............. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .................... .
Notar public,
.....................
L.S.
___
1) În arhivă se vor reţine cererea celui care a prezentat înscrisul şi o copie a înscrisului, la care se ataşează încheierea.
2) Se completează tipul, starea şi particularităţile înscrisului.
ANEXA nr. 22:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ......................
Licenţa de funcţionare nr. ......................
Sediul .........................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE A SEMNĂTURII TRADUCĂTORULUI Nr. ..................
Anul ................ luna ............... ziua ..................
..............................,
notar public, în temeiul art. 12 lit. j) din Legea notarilor publici şi
a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, legalizez semnătura de mai
sus, aparţinând lui .............................., interpret şi
traducător autorizat, în baza1) .................., de pe
cele ............... exemplare ale înscrisului, care are ca parte
integrantă o copie a actului tradus.
Înscrisul a cărui traducere se solicită este un înscris2) ...........................
S-a încasat onorariul de ..................... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .................
Notar public,
L.S.
...................
____
1) Semnăturii date în faţa mea/specimenului de semnătura depus la biroul notarial.
2) Se va menţiona forma actului;
- act autentic;
- copie legalizată;
- cu legalizare de semnătură;
- cu dată certă.
Înscrisul tradus poate fi şi în extras.
ANEXA nr. 23:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ......................
Licenţa de funcţionare nr. .....................
Sediul .........................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE A TRADUCERII Nr. ................
Anul ............... luna .............. ziua ................
...................................,
notar public, având ca limbă maternă limba ..................../,
autorizat ca interpret şi traducător autorizat1) pentru
limba/limbile străină/străine ........................, în temeiul
autorizaţiei nr. ................ din data de
.........................., eliberată de Ministerul Justiţiei, certific
exactitatea traducerii efectuate din limba .......................... în
limba .........................., că textul prezentat a fost tradus
complet, fără omisiuni, şi că, prin traducere, înscrisului nu i-au fost
denaturate conţinutul şi sensul.
Înscrisul a cărui traducere se solicită este un înscris2) ...............................
Înscrisul
a cărui traducere se solicită în întregime/în extras are, în
integralitatea sa, un număr de .... pagini, poartă titlul/denumirea de
..............., a fost emis de ..................... şi a fost
prezentat mie în întregime/în extras.
Traducerea
înscrisului prezentat are un număr de .................. pagini şi a
fost efectuată potrivit cererii scrise înregistrate cu nr.
............../zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului.
În baza art. 12 lit. j) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, se legalizează traducerea
efectuată de mine, care are ca parte integrantă o copie a actului
tradus.
S-a încasat onorariul de ............. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..................
Notar public,
.....................
L.S.
____
1)
Se va păstra menţiunea corespunzătoare, după cum limba în care/din care
se traduce este limba maternă a notarului public, respectiv acesta
efectuează traducerea în temeiul autorizaţiei deţinute pentru limba
respectivă.
2) Se va menţiona forma actului:
- act autentic;
- copie legalizată;
- cu legalizare de semnătură;
- cu dată certă.
Înscrisul tradus poate fi şi în extras.
ANEXA nr. 24:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ...............................
Licenţa de funcţionare nr. .................
Sediul .................................................
ÎNCHEIERE DE PRIMIRE ÎN DEPOZIT Nr. ...................
Anul ............... luna ............. ziua ..............
În
faţa mea, ............................, notar public, s-a prezentat
..............................., cu domiciliul în
............................., identificat prin .....................,
şi, în temeiul art. 12 lit. g) din Legea notarilor publici şi a
activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, a depus următoarele:
1 .......................... ;
2 ..........................1).
Depozitul a fost constituit pentru o perioadă de .........................., urmând a fi eliberat lui ................... .
S-a încasat onorariul de .................. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ....................... .
Notar public,
......................
L.S.
____
1) Se completează cu denumirea bunului, datele de identificare ale acestuia, precum şi cu o descriere sumară a bunului.
ANEXA nr. 25:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ........................
Licenţa de funcţionare nr. .......................
Sediul ................................
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE Nr. .....................
Anul .............. luna ................ ziua ......................
Subsemnatul,
..............................., notar public, la sediul biroului/locul
unde s-a îndeplinit actul pentru motivul ...........................,
în temeiul art. 12 lit. d) şi al art. 149 alin. (1) lit. .... 1) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, certific că
.................., cu domiciliul în ...............................,
CNP ..........................., identificat prin ................... 2) s-a aflat la ............... 3) astăzi, data de mai sus, ora ....................., fiind în viaţă4).
S-a încasat onorariul de ................. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..................... .
Notar public,
.....................
L.S.
Semnătura solicitantului .........................
___
1)
După caz, se va menţiona lit. a) pentru faptul că o persoană se află în
viaţă şi/sau lit. b) pentru faptul că o persoană se află într-un anumit
loc.
2) Identificarea se face în condiţiile art. 85 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
3) Se indică locul unde s-a îndeplinit procedura.
4)
Dacă se solicită numai certificarea locului unde se află persoana,
precizarea că persoana este în viaţă nu mai este necesară,
completându-se doar ora.
ANEXA nr. 26:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ..................
Licenţa de funcţionare nr. .....................
Sediul ...............................
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE Nr. ................ Anul ............... luna .............. ziua ................... | |
Subsemnatul,
.............................., notar public, la sediul biroului/locul
unde s-a îndeplinit actul pentru motivul ................., în temeiul
art. 12 lit. d) şi al art. 149 alin. (1) lit. c) din Legea notarilor
publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, certific că
.................., cu domiciliul în ........................., CNP
....................., identificat prin .......................1), s-a aflat la ................ 2),
astăzi, data de mai sus, ora ................, şi este aceeaşi persoană
cu cea a cărei fotografie s-a aplicat pe prezenta încheiere.
S-a încasat onorariul de .................... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..................
Notar public,
.................
L.S.
Semnătura solicitantului ....................
___
1) Identificarea se face în condiţiile art. 85 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
2) Se indică locul unde s-a îndeplinit procedura.
ANEXA nr. 27:
ROMANIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ......................
Licenţa de funcţionare nr. ................
Sediul ......................
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE NR. ................
Anul ............ luna ............. ziua ............. ora .................
În faţa mea, ........................, notar public, la sediul biroului/locul unde s-a îndeplinit actul1) pentru motivul ................., s-a/s-au prezentat:
1
.............................., cu domiciliul în
..........................., CNP ...........................,
identificat prin ............................2);
2
............................., cu domiciliul în
..........................., CNP ...........................,
identificat prin ..............................2), ca urmare a
somaţiei/notificării nr. ...... din data de .......................,
emise de ........................ şi a/au declarat următoarele:
................................................... 3).
În temeiul art. 12 lit. d) şi al art. 149 alin. (1) lit. d) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se certifică cele de mai sus.
S-a încasat onorariul de ................... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .................... .
Notar public,
L.S.
.....................
Semnăturile părţilor ..........................
1 ....................
2 ...................
____
1) Se indică locul unde s-a îndeplinit procedura.
2) Identificarea se face în condiţiile art. 85 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
3)
În cazul refuzului de a face declaraţia sau de a semna, precum şi în
caz de neprezentare a persoanei somate sau notificate, notarul public
face menţiunea corespunzătoare în încheiere.
ANEXA nr. 28:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ....................
Licenţa de funcţionare nr. ....................
Sediul ...............................
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE Nr. ........................
Anul ................. luna ............. ziua ............. ora .............
În
faţa mea, ..................................., notar public, la sediul
biroului/locui unde s-a îndeplinit actul ......................... 1), pentru motivul ............. s-a/s-au prezentat;
1
..................................., cu domiciliul
..............................., în ............................, CNP
..............................., identificat prin
................................... 2);
2
.................................., cu domiciliul
................................, în ............................, CNP
................................, identificat prin
...................................2),
solicitând certificarea .............................. 3) la care s-a ataşat un nr. de ......................... fotografii/specificaţii tehnice ale produsului/programului informatic.
Atestarea
programului informatic/produsului s-a făcut de expert
.................................., legitimat cu
.............................4).
În temeiul art. 12 lit. d), al art. 149 alin. (1) lit. f) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 307 din
Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, se certifică cele de mai sus.
S-a încasat onorariul de ................... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ........................ .
Notar public,
......................
L.S.
Semnăturile părţilor5)
1 ..............................
2 ...............................
____
1) Se indică locul unde s-a îndeplinit procedura.
2) Identificarea se face în condiţiile art. 85 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
3)
Se va arăta: pentru site-uri, care este adresa paginii de internet;
pentru programele informatice şi alte produse, elementele caracteristice
de identificare ale fiecăruia, potrivit art. 303-305 din Regulamentul
de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013.
4) Expertul va depune dovada pregătirii sale în domeniu.
5) Şi/sau, după caz, a expertului.
ANEXA nr. 29: REGISTRUL
DE EVIDENŢĂ A PROCEDURILOR SUCCESORALE înregistrate în circumscripţia
judecătoriei (judeţului, Camerei) ....................
Numărul certificatului | Data (ziua, luna, anul) | Numele, prenumele, CNP/data naşterii şi ultimul domiciliu al defunctului | Data decesului | Numele şi prenumele solicitantului, numărul şi data înregistrării cererii | Notarul public şi sediul biroului notarial | Numărul şi data dosarului succesoral | Observaţii |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| | | | | | | |
ANEXA nr. 30: REGISTRUL DE CORESPONDENŢĂ
Numărul de înregistrare | Data înregistrării | Numărul şi data documentului emitentului | Numărul filelor documentului | Numărul anexelor | Emitentul | Conţinutul documentului (în rezumat) | Compartimentul căruia i s-a repartizat | Modul de rezolvare | Data expedierii | Destinatarul | Numărul de înregistrare a documentului la care se conexează şi indicativul dosarului potrivit nomenclatorului | Observaţii (semnătura responsabilului etc.) |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| | | | | | | | | | | | |
ANEXA nr. 31:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ...................
Licenţa de funcţionare nr. ..................
Sediul ...........................
ÎNCHEIEREA
Nr. ................. data ................... privind verificările
efectuate în evidenţele succesorale ale Camerei notarilor publici şi ale
Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
.............................,
notar public, în urma cererii depuse de
.................................., domiciliat(ă) în
......................., în calitate de ................, pentru
verificarea evidenţelor succesorale privindu-l pe defunctul
............................, decedat la data de
............................, cu ultimul domiciliu în
..............................., am procedat la efectuarea verificărilor
în următoarele evidenţe (se vor marca registrele în care s-au făcut
verificări):
- Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerei Notarilor Publici ...............................;
- Registrul naţional notarial de evidenţă a succesiunilor;
- Registrul naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale;
- Registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor.
În
baza răspunsurilor primite prin certificatele/adeverinţele nr.
.........................., eliberate de Centrul Naţional de
Administrare a Registrelor Naţionale Notariale, anexate, constat că, la
data eliberării fiecărui act de interogare a registrelor sus-menţionate,
în cauza succesorală a defunctului ...................... erau
efectuate următoarele înregistrări (se vor preciza rezultatele
verificărilor): ..............................
În
cazul în care cauza succesorală urmează să fie soluţionată de către
instanţă, solicitantul va sesiza de îndată Camera Notarilor Publici
.............., în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut
ultimul domiciliu.
În temeiul art. 15 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, şi al art. 330 şi 331 din
Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, am procedat la întocmirea şi eliberarea prezentei încheieri.
S-a perceput onorariul de .............. lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..................... .
Notar public,
....................
L.S.
ANEXA nr. 32: REGISTRUL DE DIVORŢURI
Numărul de înregistrare | Data înregistrării | Numele şi prenumele soţilor | Numărul de înregistrare din Registrul naţional de evidenţă a cererilor de divorţ | Termen | Numărul şi data certificatului de divorţ din Registrul unic al certificatelor de divorţ | Soluţia | Onorariul | Notarul public | Observaţii |
Anul | Luna | Ziua |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | |
ANEXA nr. 33: OPISUL REGISTRULUI DE DIVORŢURI
Numele şi prenumele soţilor | Numărul dosarului de divorţ | Numărul certificatului de divorţ |
1 | 2 | 3 |
| | |
ANEXA nr. 34:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ................
Licenţa de funcţionare nr. ....................
Sediul ..........................
Dosar de divorţ nr. .........../20.............
ÎNCHEIERE DE ADMITERE A CERERII DE DIVORŢ
nr. .......... din data ..............
În
dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe
................. (numele şi prenumele soţilor) .................,
înregistrat cu nr. ............. din data de .........., având ca obiect
desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul nominal au
răspuns:
1 .............................., domiciliat în ............................;
2
............................., domiciliat în ......................, cu
ultima locuinţă comună în ............................. .
Soţii,
prezenţi în faţa notarului public, declară că îşi menţin cererea de
divorţ depusă la data de ........... şi că au convenit ca, după
desfacerea căsătoriei:
a)soţul:
- să poarte numele ......................, avut înaintea căsătoriei;
- să păstreze şi să poarte numele .................., rezultat din căsătorie;
b)soţia:
- să poarte numele ................, avut înaintea căsătoriei;
- să păstreze şi să poarte numele .................., rezultat din căsătorie.
Stăruim în cererea de divorţ:
Semnături:
1.soţ:
2.soţie:
Notarul public,
având
în vedere declaraţia soţilor că stăruie în cererea de divorţ, precum şi
actele depuse la dosarul de divorţ, văzând că sunt îndeplinite
condiţiile pentru desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, prevăzute
de art. 375 şi următoarele din Codul civil,
CONSTATĂ:
1.Stăruinţa
soţilor în cererea de divorţ, pentru desfacerea, la cererea şi prin
acordul soţilor, a căsătoriei încheiate la data de ................., la
Primăria ................., judeţul ......................, între
............................ şi ........................
2.Învoiala soţilor cu privire la numele pe care îl vor purta după desfacerea căsătoriei:
- soţul ......................;
- soţia ....................... .
Pentru aceste motive,
DISPUNE:
Admite cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul părţilor.
Eliberează
certificatul de divorţ pentru desfacerea căsătoriei, privind pe soţii
................. şi ............................. .
Efectuează pe certificatul de căsătorie menţiunea prevăzută la art. 377 din Codul civil.
S-a perceput onorariul de .................. lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ....................... .
T.V.A. .............. .
Notar public,
......................
(numele şi prenumele)
Semnătura
..................
L.S. (sigiliu)
ANEXA nr. 35:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial .......................
Licenţa de funcţionare nr. ...................
Sediul ......................
Dosar de divorţ nr. .............../20 ............
ÎNCHEIERE DE RESPINGERE A CERERII DE DIVORŢ nr. ........... din data ...............
În
dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe
....................(numele şi prenumele soţilor) ..................,
înregistrat cu nr. ............. din data de ..........., având ca
obiect desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul nominal au
răspuns:
1 ............................., domiciliat în
2
.............................., domiciliat în ........................,
care a/au declarat următoarele:
...............................................
Lipsă ............................................
Notarul public,
având în vedere că divorţul prin acordul soţilor nu poate fi constatat prin procedura notarială prevăzută de art. 378 din Codul civil, pentru următoarele motive:
........................................................
DISPUNE:
Respinge
cererea pentru desfacerea căsătoriei prin acordul pârtilor, privind pe
soţii ............................. şi ..............................
Fără cale de atac, conform art. 378 alin. (2) din Codul civil.
S-a perceput onorariul de ............ lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ...............,
T.V.A. ..............................
Notar public,
......................
(numele şi prenumele)
Semnătura
..................
L.S. (sigiliu)
ANEXA nr. 36:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ......................
Licenţa de funcţionare nr. ...................
Sediul ..........................
Dosar de divorţ nr. .............../20...................
CERTIFICAT DE DIVORŢ1) nr. .............. din data .................
Notar
public, ........................., constat desfăcută prin acordul
soţilor căsătoria înregistrată la Primăria ..................., judeţul
................, în Actul de căsătorie nr. .......... din
.............., dintre .................... (soţul), născut la data de
..................., în localitatea .................., judeţul
.........................., CNP ......................, fiul lui
.............. şi al ............, cu domiciliul în localitatea
......................., şi ....................... (soţia), născuta la
data de .......................... în localitatea
........................, judeţul........................., CNP
..........., fiica lui .................... şi a ....................,
cu domiciliul în ........................ judeţul .....................,
în temeiul art. 376 alin. (4) din Codul civil.
Numele după divorţ:
- fostul soţ .....................;
- fosta soţie ...................... .
Prezentul
certificat de divorţ produce efecte între părţi de azi
.................. (zi/lună/an), data eliberării, şi va fi transmis
autorităţii competente pentru a se face menţiunile corespunzătoare pe
actul de stare civilă.
Notar public,
.....................
(numele şi prenumele)
Semnătura
..................
L.S.
(sigiliu)
____
1)
La solicitarea persoanei interesate notarul public poate elibera
certificatul european de divorţ prin completarea anexei I la
Regulamentul (CE) 2.201/2003
al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea
şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în
materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1.347/2000.
ANEXA nr. 37:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ....................
Licenţa de funcţionare nr. ..................
Sediul .......................
Dosar succesoral nr. ............/....................
CITAŢIE1) emisă la data de .....................
Numele şi prenumele/denumirea ....................................................2)
Domiciliul sau reşedinţa/sediul: .................................................... 3).
Vă
înştiinţăm că sunteţi invitat să vă prezentaţi la sediul acestui birou
notarial la data de ziua .......... luna .......... anul ..............,
ora ..........., în calitate de .............., pentru a participa la
dezbaterea procedurii succesorale a defunctului
............................., decedat la data de: ziua ........... luna
........... anul .............., cu ultimul domiciliu în
................. , str. ..................... nr.
......................, judeţul/sectorul .................... .
Cererea de deschidere a procedurii succesorale a fost făcută de .............................. .
Succesibilii indicaţi în cererea de deschidere a procedurii succesorale sunt: ............................... .
Până la termenul fixat, puteţi opta între următoarele posibilităţi:
-
să dobândiţi calitatea de moştenitor, urmând să daţi în acest sens o
declaraţie autentică de acceptare a succesiunii, iar, în cazul în care
nu vă puteţi prezenta, veţi putea încheia o procură autentică prin care
să desemnaţi o altă persoană să vă reprezinte la dezbaterea succesiunii;
- să renunţaţi la moştenire printr-o declaraţie autentică pe care să o depuneţi la dosarul cauzei;
-
în cazul în care nu acceptaţi moştenirea în termen de 1 an de la data
deschiderii moştenirii se va prezuma, conform art. 1.112 din Codul civil, că aţi renunţat la moştenire4).
Notar public,
.................
Secretar,
................
___
1)
Model de citaţie transmis în termenul de opţiune succesorală. Aceasta
citaţie trebuie comunicată cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea
termenului de opţiune succesorală.
2) Se vor completa numele şi prenumele sau denumirea persoanei citate.
3) Se va completa domiciliul sau sediul persoanei citate.
4) Această menţiune se va face numai în cuprinsul citaţiilor trimise în termenul de opţiune succesorală.
ANEXA nr. 38:
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial .........................
Licenţa de funcţionare nr. ...................
Sediul ..............................
Nr. ......./...............
CITAŢIE1) emisă la data de ...........................
Numele şi prenumele/Denumirea ................................... 2)
Domiciliul sau reşedinţa/sediul: ......................................3)
Vă
înştiinţăm că sunteţi citat să vă prezentaţi la sediul acestui birou
notarial la data de; ziua ...................... luna ...............
anul ..............., ora ...................., în calitate de
..................... pentru .......................4).
Notar public,
....................
Secretar,
.................
____
1)
Conţinutul prezentei anexe se va adapta în mod corespunzător şi în
cazul redactării unei notificări sau somaţii în materie notarială.
2) Se vor completa numele şi prenumele sau denumirea persoanei citate.
3) Se vor completa domiciliul sau sediul persoanei citate.
4) Rectificare, reconstituire, eliberare duplicat, restituire a depozitului sau, după caz, prelungirea acestuia.
ANEXA nr. 39:
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 479 din data de 1 august 2013
Leave a comment
Pentru a transmite un mesaj catre Notariat Irimia - Vaslui, va rugam completati toate campurile de mai jos. Adresa dumneavoastra de email nu va fi afisata pe site, dar ne va ajuta sa va contactam daca decidem acest lucru. Numele pe care il inscrieti va fi insa afisat pe site.
Incercam sa oferim raspuns intrebarilor dumneavoastra saptamanal, deci va trebui sa reveniti pe site-ul Notariat Irimia Vaslui dupa acest timp pentru raspuns. Nu vom oferi raspuns si nici nu vom afisa pe site intrebarile repetitive, sau alambicate si de neinteles, etc.
Mesajele sunt supervizate, vor fi afisate pe site si se va raspunde doar dupa aprobarea de catre Notariat Irimia Vaslui.